Excursus: Secuii (Székelyek)


Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici şi antropologi. În decursul timpului, diverşi cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciţi, huni, gepizi, avari, bulgari de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkari din Caucaz si semiti din peninsula Arabica.

Articolul integral  poate fi citit pe PoliteiaWorld
9 comentarii
  1. nora damian a spus:

    theophyle,servus, foarte interesant! Ilus, o prietena de a mea este de loc, de acolo, din Sacadate. Am mai cunoscut si alte cateva persoane interesante mai de la nord care spuneau ca sunt secui. Pe Berta neni, de exemplu, din satul Apia cu care am fost vecina n-am s-o uit niciodata.Impresia mea privind aceasta semintie, sau cum sa-i spun, este a unor oameni veseli, cu simtul umorului, deschisi si care stiu sa fie prieteni.


  2. Theo-Phyl a spus:

    nora sunt oameni greu de supus, si-au pastrat independenta secole. Pacat ca s-au imputinat si au devenit o "arma de manipulare" politica. Nu cred ca numarul lor mai depaseste in Ro. mai mult de 500 de oameni.


  3. Dan Tanasa a spus:

    Interesant articol...


  4. LostSoul a spus:

    si bine documentat !


  5. amanda13 a spus:

    foarte bun articol, theophyle! sa stii ca si eu am observat ca pe steagul secuilor apare o semiluna si m-am intrebat daca nu cumva au vreo legatura cu islamul.


  6. amanda13 a spus:

    foarte bun articol, theophyle! sa stii ca si eu am observat ca pe steagul secuilor apare o semiluna si m-am intrebat daca nu cumva au vreo legatura cu islamul.


  7. History a spus:

    Articolul este bine compilat cu evidente elemente "romantice" ca de exemplu provenienta hunica a secuilor - ipoteza larg prezenta in istoriografia secolului XIX, dar care nu corespunde deloc cu cercetarile archeologice moderne. Cert este ca secuii au fost un "trib" cu caracter autonom in conglomeratul militar magyar din timpul descalecatului in Panonia. Sapaturi archeologice dovedesc, ca secuii au migrat ca un fel de avangarda a regatului maghiar de la vest spre est in Ardeal, aparandul de infiltrari militare dusmanoase din estul Europei. (Vezi detalii: Thomas Nägler, Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen, Bukarest 1979, Aşezarea saşilor în Transilvania, Bucureşti, Editura Kriterion, 1992.) Serviciile militare aduse au determinat regii Ungariei sa acorde secuilor privilegii asemanatoare sasilor ardeleni - de exemplu interzicerea iobagiei pe teritoriul lor si o oarecare structura democratica a organzarii politice. In acest context trebuie insa si corectat pasajul priviin "unio trium nationum": Acest "pact" nu avea caracter etnic, deci nu era o alianta a ungurilor sasilor si secuilor, ci a nobilimii (indiferent de apartenenta etnica) si al uniunii sasilos respectiv al secuilor, cara beneficiau de privilegile sus amintite. "nationum" nu se refera in evul mediu la natiune cum o defineste secolul XIX ci la un anume statut social. Articolul "Unio trium nationum" din enciclopediaromaniei.ro/wiki descrie in mod corect acest construct politic: "Unio trium nationum (în latină, în traducere „uniunea celor trei naţiuni”) a fost o înţelegere încheiată la 16 septembrie 1437 la Căpâlna, în Transilvania, între nobili, saşi şi secui. (...)De remarcat că „nobili”, deşi erau în marea lor majoritate unguri, nu erau acelaşi lucru cu populaţia ungurească. Ţăranii unguri nu erau consideraţi parte din naţiune şi ca atare erau supuşi aceluiaşi tratament cu ţăranii români, majoritatea dintre ei fiind iobagi. O stare mai privilegiată a tuturor ungurilor din Transilvania s-a instaurat treptat, mai târziu."


  8. sorin a spus:

    Interesant articol. Si blogul, pe care l-am descoperit acum, este interesant.


  9. Dan a spus:

    Cred că acest comentariu vine foarte târziu ca să mai aibă o relevanţă faţă de articol, dar mă simt obligat să intrevin.
    Imaginile cu care ilustraţi postul nu reprezintă secui de la poalele Făgăraşului, ci satul Rimetea (Torocko - Trascău -, în maghiară).
    Populaţia iniţială se poate să fi fost secuiască, stânca din fundal se numeşte Piatra Secuiului (Szekely Ko, în maghiară)[dar asta înseamnă că o altă populaţie din zonă a denumit-o ca aparţinând cuiva diferit de ea], satul făcea parte din Scaunul Secuiesc al Arieşului (practic o rămăşiţă relativ redusă de populaţie secuiască rămasă în urmă în timpul mutării în etape spre estul Transilvaniei), dar actuala populaţie a satului nu este secuiască, ci un amalgam etnic rezultat din populaţia iniţială şi coloniştii (majoritatea germani) veniţi în vremea de înflorire industrială a zonei (metalurgie în sec. XVII-XVIII). Amestecul ăsta a fost maghiarizat. Portul pe care în prezentaţi ca fiind tradiţional secuiesc nu este secuiesc, ci doar local rezultat şi el din influenţele etnografice variate aduse de colonişti.
    Satul este azi un punct de atracţie turistică important, mai ales pentru maghiarii din Ungaria ce lucuiesc la câmpie.