Ostrogoţii au fost ramura răsăriteană a goţilor. Parte din cel mai mare trib germanic, goţii au populat estul teritoriul german de astazi si o mare parte a Poloniei de astazi. În secolul III, goţii s-au împărţit în cel puţin 2 grupuri: tervingii şi greuthungii. Tervingii au fost la originea uneia din primele mari invazii "barbare" ale Imperiului Roman în 263. Un an mai târziu, au suferit o înfrângere zdrobitoare la Bătălia de la Naissus şi au fost împinşi peste Dunăre până în 271. Acest grup s-a aşezat la nord de fluviu şi a stabilit un regat independent pe locul fostei provincii romane Dacia.

Stapanirea Ostrogoţilor in fostul teritoriu al Daciei romane nu a fost atat de scurta cum a fost considerata de istoriografia secolului al XIX-lea si a durat cam 130 de ani, probabil intre anii 271 si anul 400 d.Hr., cand hunii, conduşi de Uldin, reusesc sa-i alunge spre nord vest. Interesant de mentionat este ca popoarele germanice si-au inceput perioada crestina pe teritoriul Romaniei de astazi, Ostrogoţii fiind primii crestinati de Wulfila (Ulfilas) cam prin anul 348 d.Hr. Alti propovaduitori ai crestinismului la goţi, intre care sunt cunoscuti Sfântul Nichita şi Sfântul Sava (gotul), au suferit martirajul in Dacia.
Între timp, ostrogoţii s-au eliberat de sub stăpânirea hună după Bătălia de la Nedao din 454. Începând cu 488, regele Teoderic cel Mare a cucerit întreaga Italie. Regele Teoderic cel Mare i-a unit pentru scurt timp pe goţi când a devenit regent al regatului vizigot, în urma morţii lui Alaric al II-lea în Bătălia de la Vouillé în 507. Un alt lucru interesant de mentionat este numele cu care istoriografia medievala ii numeste pe Ostrogoţi, Valagothi, daca are sau nu legatura etimologica cu cuvantul vlah, personal nu cred; totusi similitudinea este interesanta.
Dupa curerirea Italiei, ostrogoţii au trecut printr-un proces de asimilare culturala rapida, devenind cei mai “romanici” dintre toate popoarele migratoare care au trecut pragul Italiei. Teoderic cel Mare promulga in anul 500 d.Hr codexul legilor Ostrogote, care este de fapt adoptarea dreptului Roman cu mici variatii necesare culturii vizigote. Alaric al II-lea reuseste sa sintetizeze un cod legal aproape unic in istorie, care de fapt construia un sistem legal aplicabil vizigotilor si supusilor romani, fiecare in parte bazandu-se pe obiceiurile societatilor diferite. Acest breviar (Breviarium) legal a fost extrem de comentat de istoricii iluminismului, printre ei Montesquieu si Gibbon, si a fost tiparit in 1902 in "Monumenta Germaniae" pentru a arata ca barbarii nu au fost atat de barbari.
După moartea lui Teoderic cel Mare în 526, succesorii nu mai reuşesc să asigure echilibrul statului, iar tulburările interne furnizează pretextul intervenţiei lui Iustinian. Armata bizantină luptă împotriva goţilor din Italia din 534 până în 555, reuşind să desfiinţeze statul ostrogot, dar epuizând şi toate resursele peninsulei, care în curând va fi cucerită de longobarzi.

Despre vizigoti in postarea urmatoare.