Barbarii – 14/ Regatul Vandal –2 / Razboaiele Religioase

Dupa Jefuirea Romei din 455, atentia lui Geiseric se indreapta spre Imperiul Roman de rasarit. Vandalii reusesc sa distruga o flota Bizantina uriasa in anul 468, nu reusesc insa sa cucereasca Peleponezul, fiind respinsi cu mari pierderi. Dupa acest "meci nul" intre Vandali si Bizantini, Geiseric incheie o pace cu Bizantul care va dura cateva decenii bune.

Divergentele religioase dintre crestini- arieni reprezentati de majoritatea vandala si cei trinitarieni care traiau sub stapanirea vandala au cunoscut perioade de calm si perioade de persecutii religioase crunte. Urmasii lui Geiseric au fost in majoritatea lor prigonitori aprigi ai crestinismului trinitarian (in afara lui Hilderic).

Geiseric a fost probabil cel mai proeminent conducator al popoarelor numite barbare si impreuna cu Attila hunul si Ardarich gepidul alcatuiesc panoplia conducatorilor istorici ai acestor popoare. Geiseric va deceda la venerabila varsta de 88 de ani in anul 477 d.Hr. Urmasul lui, fiul lui cel mare Huneric va domni numai 7 ani (477–484) si a devenit in ultimii doi ani ai domniei lui cel mai mare tortionar al credinciosilor crestini trinitarieni oriunde putea sa-i ajunga.
Gunthamund (484 – 496), urmasul lui Huneric incearca o impacare imposibila din cauza pozitiilor care au fost deja extremiste din partea celor doua parti ale credintei crestine. Gunthamund, rege slab, pierde majoritatea Siciliei care va trece in mana ostrogotilor si in nord – Africa; teritoriile stapanite de Vandali vor descreste din cauza presiunilor triburilor berbere din nordul Saharei. In cele din urma, fractiunile vandale care doreau o impacare cu catolicii si arienii intransigenti vor duce la lupte interne pana cand arienii vor reusi sa-si impuna vederile religioase. Gelimer (530 – 533) devenind rege si reprezentand extremismul arian se va ciocni cu reprezentantul crestinismului trinitarian Iustinian I-ul. Intr-o prima batalie din cadrul acestor razboaie religioase la Ad Decimum (20 km la est de Cartagina) trupele vandale reusesc sa-i infranga pe bizantini. In aceasta lupta insa au murit toti mostenitorii regelui vandal si el se va retrage spre Cartagina.
Belisar (Belisarius) general bizantin inspirat reuseste sa-i loveasca pe vandali cucerind in primul rand Cartagina si dupa putin timp si cel de al doilea oras al vandalilor nord Africani, Hipo. Intr-o noua lupta, de aceasta data la vest de Cartagina, la Tricamarum, moare si Tzazo ultimul urmas al familiei regale a Vandalilor. Demoralizati, Vandalii ramasi se vor refugia alaturandu-se fratilor lor germanici din cele doua regate germanice care mai existau (regatul ostrogot si vizigot) care mai tarziu vor deveni impreuna Imperiul Romano-German. O mica parte a Vandalilor se va alatura Bizantinilor si vor forma vestitele regimente Vandale "Iustiniani," care-i vor sluji pe Bizantini secole.

Maine despre regatele vizigote si ostrogote.
7 comentarii
  1. foarte interesant de citit..ma bucur ca blogul tau exista...

    daca te intereseaza politica te astept la mine pe blog unde discutam despre: Octav Grohaitoru' Cozmanca, scarbit de cat de mult se poate fura in PSD, se "autosuspenda" si vrea sa pregateasca campania felcerului Oprescu


  2. Marius a spus:

    E nevoie de niste inceputuri totusi: in sec 2-3 se aflau pe fluviul Oder, de unde la presiunea hunilor, vor invada Galia in 416 impreuna cu suevii si alanii. In 410, impreuna cu aceleasi triburi germanice, vor trece Pirineii in Hispania. Aici vandalii silingi (sudul Spaniei)au fost nimiciti de vizigoti(417), iar vandalii asdingi (nordul Spaniei), sub presiunea romanilor si suevilor, vor trece in Africa de Nord sub conducerea maretului Genseric...


  3. ookamitex a spus:

    Ma bucur ca iti aduc cititori :). As dori sa scrii si ceva despre istoria maritima din acele timpuri.


  4. ookamitex a spus:
    Acest comentariu a fost eliminat de autor.

  5. ookamitex a spus:

    Historical geography of crop plants: a select roster
    De Jonathan D. Sauer
    Search on Google. Linkul direct nu merge, dar cartea este aparte.


  6. Theo-Phyl a spus:

    Marius ai dreptate totusi fac ce pot ca sa acopar cu putine cuvine perioade mari de timp. Deobicei cititorii se intereseaza de interactia cu cu Dacia/Romania, si eu mai introduc si subiecte care sunt importante din punct de vedere social-cultural si religios :)


  7. Theo-Phyl a spus:

    ookamitex am sa incerc :)