Devotio Moderna


Dupa ultimele postari in care m-am ocupat de cei trei mari ganditori medievali Averroes, Maimonide si Toma de Aquino si am vazut impreuna cat de aproape sunt oamenii de diferite religii in structura lor mentala si sufleteasca si ca pana la urma toti suntem fii lui, doresc sa vorbesc despre influenta imediata pe care au avut-o sincreziile religioase, bazate (mai mult sau mai putin) pe filozofia platonica si aristotelica, asa cum s-au reflectat in curentele neo-platonice si neo-aristotelice.
Cea mai interesanta preocupare pentru un istoric este "desenarea" petelor albe din istorie. Toata lumea cunoste evenimentele principale din istoria unei perioade, religii sau tari. De obicei evenimentele principale sunt efectele unor evenimente ale caror cauze nu le cunoastem sau nu dorim sa le cunoastem desi, ca de obicei, cauza este mai importanta decat efectul ei. In cele 3 postari de astazi (pe blogul acesta, pe Paleografica si pe Bibliophyle) am sa ma ocup de evenimentele imediat premergatoare Renasterii in perioada de la Toma de Aquino, adica sfarsitul secolului al XIII-lea si pana la Pico della Mirandola secolul XV-lea si Renasterea triumfatoare in peninsula Italica. Sau daca doriti de la Toma de Aquino la Martin Luther (aproximativ aceeasi perioada). Filozofia si teologia Tomista, si in special activitatea lui ca profesor la universitatea din Paris (1245-1259) a declansat doua activitati importante. Prima este aparitia manuscrisului "academic", paralel cu activitatea lui la Paris, perioada pe care eu o numesc inceputurile "culturii manuscrisului" si aparitia unui fenomen care, intr-un fel sau altul, dainuieste pana in zilele noastre (bineinteles surghiunit in cotloanele indepartate) numit atunci Devotio Moderna (Devotamentul Modern) si cunoscut astazi pe numele de Umanism Crestin. Manifestul de baza al acestui curent a fost o carte uitata de toti si de toate si bineinteles cunoscuta numai unor putini, care pastreaza aceasta flacara aprinsa. Cartea se numeste "De imitatione Christi" sau in romaneste "Imitarea lui Cristos", a fost publicata in 1418 anonim, desi a fost scrisa mai devreme si toata lumea stia exact cine este autorul. Despre carte, in postarea pe Bibliophyle despre perioada numita "cultura manuscrisului" pe Paleografica, si despre Devotio Moderna in randurile urmatoare.

Devotio Moderna, in romana Devotamentul Modern, a fost o miscare religioasa, care a aparut spre sfarsitul evului mediu inainte de renastere. Miscarea pleda pentru un umanism crestin, bazat pe invataturile lui Iisus, asa cum se reflecta in Evangheliile originale, fara interpretarea si alterarea lor de traditii care nu aveau legatura directa cu aceste invataturi. "Cultura Manuscrisului" (vezi postarea pe Paleografiaca) a contribuit enorm la difuzarea ideologica a ecestui fenomen social si religios. Miscarea s-a raspandit din Franta spre Tarile de Jos si si-a gasit centrul in manastirile (catolice) din Windesheim. Primii ideologi ai miscarii au fost Geert Groote si autorul "De imitatione Christi" ("Imitarea lui Cristos") Thomas Kempis. Marele Erasmus a fost un adept important al acestei miscari. Miscarea propaga ideea ca fiecare credincios are dreptul sa-si aleaga drumul spre credinta urmand pildele pe care el insusi le extrage din scripturi. Datoria clerului nu este in interpretarea, ci in indrumarea si punerea la dispozitia credinciosului scripturile si educatia necesara pentru a-l putea citi si intelege. Acuzati de biserica catolica de idei "nesanatoase", care au contribuit la aparitia protestantismului au fost marginalizati si supusi unui control strict. Bineinteles gasim ideile raspandite de ei in doctrinele religioase reformante (in special in calvinism). Marginalizati de catolici si de protestanti (care-i considerau pe drept , catolici) si-au dezvoltat doctrinele religioase prin instituirea ordinului "Fratia Vietii Comunale" (Brothers of the Common Life). Cu timpul, vom putea gasi ideologia lor si printre carturarii si prelatii ortodocsi. Influenta ideilor lor este gasita in unele scrieri ale lui Dimitrie Cantemir. Printre adeptii acestui curent putem sa-i numeram pe: Erasmus, Thomas More, Blaise Pascal, Jordan Tidwell, Søren Kierkegaard, T. S. Eliot, A. J. Cronin, John Henry Newman, Boris Pahor si unul din cei mai importanti exponenti Karol Wojtyla (Papa John Paul II), in special inainte de a deveni papa. Cel mai important exponent in crestinismul ortodox a fost Lev Tolstoi.
Un interesant articol despre acest subiect, scris de importantul cercetator si academic, Prof. Virgil Nemoianu (membru al Academiei Europene de Arte şi Ştiinţe si vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată şi membru în Biroul Executiv al Asociaţiei Criticilor şi Cercetătorilor Literari din SUA.) il puteti citi aici. Va recomand postarile legate de subiect pe Paleografica si Bibliophyle.

P.S. Despre Prof. Nemoianu si Cercul Literar de la Sibiu intr-o postare viitoare.

Islam

Islamul este una dintre cele trei mari religii abrahamice momoteiste (alaturi de crestinism si iudaism). In araba, 'islam' inseamna 'supunere' - supunere fata de Allah. Cuvantul 'Allah' se refera la acelasi Dumnezeu al evreilor si crestinilor. A spune ca 'Allah' este Dumnezeul arabilor este echivalent cu a spune ca 'God' este Dumnezeul Anglo-Saxonilor. Totusi, musulmanii - chiar daca nu vorbesc araba - prefera sa foloseasca cuvantul 'Allah' (doar islamul folosind acest termen).
Islamul are ca invatatura de baza existenta unui singur Dumnezeu atotputernic care a creat lumea, deosebindu-se de crestinism si de religia arabilor dinaintea aparitiei islamului prin monoteismul sau strict (Allah nu poate avea fii sau fiice).


Islamul a aparut in peninsula Arabica in secolul VII d.Hr. si in doua secole s-a raspandit in Africa de Nord, Spania, Siria, Persia si India. In secolele urmatoare, islamul se raspandeste in Balcani, Arica sub-sahariana si Asia. Unul din motivele cresterii rapide a islamului il reprezinta doctrina islamica: islamul este o religie deschisa tuturor, toti musulmanii apartin unei comunitati care nu face distinctie de rasa, nationalitate etc. Declaratia de credinta a unei persoane este suficienta pentru convertirea la islam, si aceasta nu trebuie confirmata de autoritati religioase. Astazi, peste 1 miliard de oameni sunt musulmani iar tara cu cea mai mare populatie musulmana este Indonezia.
Islamul se prezinta ca o continuare a monoteismului a iudaic si a crestinismului si considera ca Moise, Isus si altii au fost profeti trimisi de Allah pe pamant. Coranul continua cartile anterioare: Tora evreilor (cu cele 10 porunci) Vechiul si Noul Testament; islamul recunoaste validitatea acestor carti, insa considera ca versiunile actuale nu sunt identice cu cele originale - nu au fost pastrate indeajuns de bine in timp, spre deosebire de Coran, care s-a pastrat practic neschimbat din timpul lui Mahomed. De accea, musulmani urmeaza doar Coranul.


Cei 5 Stalpi ai Islamului

Sahada - Marturisirea de credinta - La illaha illa Allah ua anna Mahomedan rasulu Allah. Aceasta inseamna: Marturisesc ca nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah si Mahomed este trimisul sau. Este principala modalitate prin care musulmanii isi afirma apartenenta la religia islamica. Marturisirea de credinta este omniprezenta in viata musulmanului.
Salah – Rugaciunea - Rugaciunea este dovada practica a credintei. Musulmanii fac rugaciune de 5 ori pe zi. Rugaciunea se efectueaza in directia Al-Kaaba (Casa sfinta) aflata in Mekka.

Hajj - Pelerinajul la Mekka - Orice musulman care are posibilitatea financiara si o buna stare de sanatate este obligat sa efectueze macar o data in viata acest pelerinaj. Al-Kaaba (casa lui Allah) este o cladire cubica cu un etaj despre care religia islamica spune ca a fost construita de Adam si reconstruita mai tarziu de catre profetul Ibrahim si fiul sau Ismail.

Postul din luna Ramadan - Luna Ramadan a noua luna a calendarului Islamic si comemoreaza luna in care profetul Mahomed a primit revelatia de la Dumnezeu. Timp de 30 de zile musulmanii adulti trebuie sa posteasca din zori pana la apusul soarelui. Aceasta inseamna abstinenta de la mancare, bautura, fumat si relatii conjugale in timpul orelor de post.
Zakat - Dania rituala - In limba araba cuvantul zakat inseamna purificare, curatire. Religia islamica stabileste plata daniei ca modul de a pastra averea curatita de lacomie si avaritie. Dania rituala este obligatorie de 2,5 % din valoarea veniturilor. Dania rituala are o destinatie precisa cum a mentionat Coranul: "Milosteniile -din dania- sunt numai pentru saraci, pentru sarmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale caror inimi se aduna -intru credinta-, pentru slobozirea robilor, pentru cei indatorati greu, pentru calea lui Allah si pentru calatorul aflat pe drum". Persoana care il ofera trebuie sa nu astepte nimic in schimbul lui si sa nu urmareasca laude din partea celorlalti pentru actele sale de caritate.
Coranul - Carte Sfanta a Musulmanilor


Allah a sustinut profetii pe care i-a trimis prin miracolele pe care acestia le-au facut. In cazul lui Mahomed, Coranul a fost miracolul sau si dovada ca este un profet adevarat. Musulmanii cred ca Coranul este cuvantul lui Allah si ca nici un om nu poate inventa un text atat de perfect.
Coranul are 114 capitole, numite "sura", compuse din versete; versetele sunt numerotate. Aproape toate capitolele incep cu "in numele lui Allah cel Milos si Milostiv! (bism Allah al-Rahman al-Rahim)". Vezi mai mult in postarea de pe Paleografia

Suni si Şia (Suniţi si Şiţi)

Cand profetul Mahomed a murit, el a lasat atat o religie cat si un stat islamic in peninsula Araba cu aproximativ de 100,000 de locuitori. Alegerea noului conducator al statului a creat o diviziune in randurile musulmanilor - prima din multe ce vor urma in istoria islamului. Un grup l-a ales pe Abu Bakr, un apropiat al profetului ca nou Calif (conducator al musulmanilor). Un alt grup insa credea ca Ali, ruda a profetului, ar fi trebuit sa fie Calif, deoarece doar cei din familia profetului sunt destinati sa conduca.
Ali este ales al patrulea Calif, dar acest lucru este contestat datorita disputelor anterioare. Intai, are loc o batalie intre Ali si Aisha (sotie a profetului), pe care Ali o castiga. Apoi, guvernatorul Damascului, Mu'awiya se lupta cu Ali pentru califat. Are loc o batalie intre cei doi la Siffin, care nu este castigata in mod decisiv de nimeni. Aceasta ii permite lui Mu'awiya sa creeze o secta, Kharijitii. Acestia reusesc sa il ucida pe Ali in timp ce se ruga intr-o moscheie, insa sunt invinsi intr-o serie de rascoale in anii urmatori.
In cele din urma, fiul lui Mu'awiya ajunge Calif si isi consolideaza puterea intr-o batalie impotriva fiului cel mic al lui Ali, in care acesta din urma conduce o armata mult mai mica si moare vitejeste. Datorita acestor dispute politice, schisma va deveni permanenta, iar grupul care recunoaste conducatorii islamului pe linie ereditara in familia profetului ajunge sa fie numit Şia (insemnand cei ce il urmeaza pe Ali). Şiţii sunt condusi de un Imam din famila profetului, in loc de calif, pana in secolul al 9-lea.
Dupa ce al doisprezecela Imam dispare fara urma, conducatorul Şiţilor este ales de un consiliu si numit Aytollah. Islamul Sunni continua sa se extinda din Spania pana in India in timpul dinastiei Ummayazilor (fondata de Mu'awiya). Astazi exista aproape un miliard de musulmani in Indonezia, India, Asia Centrala, Peninsula Arabica si Africa, dintre care 90% sunt Suniţi. Iranul si Iraqul au populatie majoritara Şiita.

Bibliografie:
Delumeau, Jean. 1996. Religiile lumii. Capitolul Islamul. Traducere: Rodica Buburuzan. Bucureşti: Humanitas
Eliade, Mircea. Istoria credinţelor şi ideilor religioase.
Rogerson, Barnaby.2007. Moştenitorii Profetului Mahomed - Cauzele schismei dintre şiiţi şi suniţi. trasducere: Anca Delia Comăneanu. Bucureşti:Polirom

Vezi in postarea de pe Paleografia o editie bibliofila a Coranului