Memorie Istorică: Ţăra Făgăraşului 2/2 § B

Cumanii şi pecenegii par a fi convieţuit în simbioză paşnică cu populatia româna autohtonă , mulţi din ei liberi şi posesori de diplome nobiliare în Ţara Făgăraşului. In timp, au fost asimilaţi de populaţia ungară şi română din zonă. Ducatul Făgărasului a fost sub Basarab I, un fief al românilor cu aprobarea regilor Ungariei. La inceputul sec 13 ţara Făgăraşului nu era incă inclusă in jurisdicţia ungară şi numele pe care românii l-au dat acesteia este de origine română.[10]


Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

Memorie Istorică: Ţăra Făgăraşului 2/2 § A

Prima atestare a regiunii Ţara Făgăraşului a fost "Terra Blacorum" (Vlahorum - Ţara Românilor), in 1222. În Evul mediu,a găzduit pe lângă populaţia sedentară românească şi comunităţi sedentarizate la sfârşitul secolului 13 ale unor variate seminţii turcice tradiţional migratoare cum ar fi cumanii, pecenegii, şi, într-o mai mică măsură uzii sau chiar bulgari turcici (originari din regiunea fluviului Volga). Astfel, documentele timpului semnalează existenţa în anul 1224 a silvei Blacorum et Bissenorum (pădurea românilor şi a pecenegilor) între Munţii Făgăraş şi Valea Oltului, în "zona străbătută de numeroase ape, unde există toponime şi hidronime de origine turcică". [1] Pe teritoriul de azi al aşezării făgărăşene Viştea de jos a existat chiar o episcopie catolica a cumanilor. De altfel, zona etnografică a Viştei poartă denumirea de Valea Izinelor, numele "Izin" fiind de clară provenienţă turcică [2].


Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

Memorie Istorică: Ţăra Făgăraşului 1/2


Cele mai timpurii informaţii scrise cu privire la istoria Ţării Făgăraşului datează abia din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Reconstituirea realităţilor istorice ale Ţării Făgăraşului din epocile precedente, anterioare primelor relatări scrise, este posibilă, în aceste circumstanţe, doar în funcţie de rezultatele cercetărilor arheologice, lingvistice şi toponimice. Cercetările arheologice din ultimele decenii au adus la lumină o serie de aşezări neolitice la Calbor, Hălmeag, Făgăraş şi Felmer. Aşezări din epoca bronzului au fost scoase la iveală la Cuciulata, Şercaia, Beclean, Mândra, Hoghiz, Săvăstreni şi la Ungra.


Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld