In Cautarea Chivotului Legii – 4 / Templul-2

Templul lui Solomon a fost construit avand la baza doua criterii principale. Primul a fost urmare directivelor exacte pe care le avem in Biblie in Cartea Regilor ( Cartea Intaia a Regilor 7 si Paralipomena 22); o dovada incontestabila poate fi si cartea Templului, care a fost gasita la Marea Moarta (patrimoniul de la Qumran) care in mare descria in acelasi fel Templul din Ierusalim, insa cu alte dimensiuni (mult mai mari), referindu-se probabil la un templu viitor construit dupa judecata de apoi. O alta sursa foarte buna ar fi vestigiile din Orientul Mijlociu asociate cu aceeasi perioada, gasite in fosta Fenicie (Libanul de astzai), Siria si Anatolia. Stim ca mesterul legendar Hiram-fenicianul a construit templul, ca el a fost Fenician si avea experienta construind si altele in acelasi spatiu geografic. Acest erou al masoneriei mondiale din nefericire nu a construit mai nimic in viata lui. El a fost rege (de necontestat) al Tyrului, si nu prea avea nevoie sa construiasca ceva. Probabil ca el a facut "afaceri" cu Solomon si oamenii lui au construit Templul din Ierusalim. Hiram este fara nici un fel de dubiu un eponim (nume colectiv) al celor care au construit Templul.


Din nefericire problema sapaturilor arheologice este si ea o problema politica si ele nu pot fi efectuate in contextul politic existent in Ierusalim. Stim (si asta fara dubiu) ca Teplierii au sapat sub vestigiile templului, stim ca nu au gasit Chivotul Legii, o astfel de descoperire nu ar fi putut fi ascunsa atata timp, stim insa ca ei au gasit o parte din comorile templului si banuiesc unde ele ar fi putut fi ascunse. In nici un caz nu au parasit teritoriul de azi ai Israelului/Palestinei. O alta parte din comorile Templului au fost descoperite de oamenii Regelui Irod cand au reconstruit o parte din Templu. Giganticele constructii pe care le-a facut in timpul domniei lui nu puteau fi finantate de darile poulatiei. El a avut probabil alte "surse" de venit.

In sapaturile efectuate de Englezi inainte si dupa primirea mandatului in Palestina (1918) au descoperit canalul gigantic care unea orasul lui David (care includea templul) si paraul Gihonului. Acest tunel avea doua scopuri, primul ar fi fost alimentarea cu apa a orasului in timp de pace si razboi, si posibilitatea de a iesi din oras in timpul unui asediu. Acest tunel numit "Tuneleul Siloam" a fost utilizat de populatia care s-a refugiat din oras in timpul asediului Roman si inaintea distrugerii templului in 70 d.Hr.

Este absolut clar ca singurul drum pe care-l putea lua Chivotul Legii este prin acest tunel. Daca a iesit din tunel sau nu, inca nu stim. Probabilitatea este mare ca el ar fi ramas ingropat in munte sau in apropierea iesirii din tunel. Asta din doua motive principale. Evreii atunci si acum nu si-au parasit speranta intr-o reconstruire a templului; scoaterea Chivotului din Sion ar fi fost considerata ca un fel de sacrilegiu, traversarea unui teritoriu atat de nesigur in timp de razboi ar fi fost extrem de periculoasa, obiectul fiind atat de sfant, nici un mare preot nu ar fi considerat acest lucru. Posibilitatea scoaterii Chivotui din Ierusalim ar fi fost viabila numai din cauza unui pericol imediat la integritatea lui (posibil in timpul Regelui Manase) sau in timpul cuceririi Ierusalimului de Asirieni.
Solomon nu a fost un rege bun si nici prea destept (faptele istorice cunoscute astazi ne-o dovedesc), intelepciunea lui biblica este rezultatul "tonomatelor" care i-au inregistrat domnia (chestia cu tonomatele, nu este atat de noua pe cat ni se pare noua), totusi in nici un caz nu ar fi dat posibilitatea unui "pusti" ca Menelik sa fure chivotul. Chivotul nu este si nu a fost niciodata in Etiopia. In postarea viitoare vom discuta de "Secretul Cruciatilor" .

In Cautarea Chivotului Legii – 3 / Templul

Toata lumea (aproape), stie ca primul Templu al Ierusalimului a fost construit de Solomon, al Doilea de Ezdra (Ezra) si Neemia si reconstruit de Irod (Herod) cel Mare. Putin stiu insa ca au existat inca doua temple Israelite, primul construit inainte de cucerirea Ierusalimului de catre regele David, pe muntele Grizim langa Schemul modern, locas sfant pana in zilele noastre populatiei Samaritene si a doilea in Egipt pe insula Elefantina (Elephantine) localizata in sudul tarii pe locul primei cataracte a fluviului Nil, care în epoca antică servea drept garnizoană de graniţă sudică a Egiptului cu vecinii săi nubieni. Situată chiar în avalul primei cataracte a fluviului, este actualmente o parte a oraşului modern Assuan. Văzută de sus are forma unui colţ de fildeş, de aici şi numele, de la grecescul elephas . Din colecţia de Papirusuri Elefantine , scrise majoritar în limba aramaică, aflăm de existenţa unei comunităţi militare evreieşti staţionate pe insulă în epoca ocupaţiei persane a Egiptului; comunitate, care dupa unele traditii orale, ar fi gazduit preotii care au transferat Chivotul Legii in timpul Regelui Menase care ar fi introdus cultul zeului fenician Ba’al. Despre aceste temple vom vorbi intr-o alta postare.
Cei care au vizitat Ierusalimul stiu ca se poate intra in acest oras construit pe pantele abrupte ale unui masiv muntos (noi le-am puta considera dealuri) inconjurat de defileuri (destul de adanci), pe doua drumuri: cel estic, care leaga vestul si sudul tarii de Ierusalim (Porturile mediteraniene, astazi denumit Autostrada no. 1 – Tel-Aviv – Ierusalim, atunci se numea Drumul Yaffa); al doilea drum cel nord-estic, care lega Ierihonul, Marea Moarta si Iordanul de Ierusalim si astazi Drumul Ierihonului.

Toate invaziile pe care le-a suferit Ierusalimul au fost din Nord, adica pe acest drum al Ierihonului. Pentru cine a citit cele cateva postari legate de Ierusalim, stie ca centrul orasului modern inconjurat de ziduri medievale este adevaratul Ierusalim antic, orasul construit de regii iudei David si Solomon, stramosii Mariei Maica Domnului a care-i zi de inaltare o sarbatorim astazi. Asa cum am mentionat mai sus, orasul este inconjurat de zidurile fortificatiei construite de Suleiman I-ul "Magnificul" in 1538 d.Hr, are o circonferinta de aproximtiv 5 Km si o latime de 3 metri si o inaltime intre 5 si 15 metri, este dotata cu 43 de turnuri de paza si are 11 porti, din care sunt functionale astazi 7. Din vechiul templu israelit a ramas o mica portiune numita si "Zidul Plangerii" , zidul vestic al maretului templu daramat de romani in 70 d.Hr.
Pe locul Templului, acolo unde era pastrat initial chivotul legii se afla in zilele noastre doua moschei musulmane. Prima "Cupola Stâncii" (Masjid Qubbat As-Sakhrah) numita gresit si “Moscheea Omar”, a doua este Moscheea Al-Aqsa despre care tradiţia musulmană afirmă că Muhammad a urcat de pe muntele templului în 621. Acest fapt face ca moscheea să fie cel de-al treilea important loc sfânt din Islam. După construirea Domului Muntelui in 690, a fost construita si prima moschee Al-Aqsa de dinastia Umayada şi a fost terminată în 710. Există dovezi că moschee a fost construita pe ruinele templului original din Ierusalim. Structura sa fost distrusă de cutremure succesive, fiind reconstruită de cel puţin cinci ori. Ultima reconstrucţie majoră a fost în 1035.

Din nefericire nu s-au gasit nici un fel de urme arheologice, marturie a primului templu, avem insa o sumedenie de dovezi arheologice legate de al doilea templu, inclusiv subteranele care ar putea fi comune primului templu. Dovezile sapaturilor efectuate de Templieri sunt evidente si este aproape clar ca ei au cautat comorile templului, inclusiv Chivotul Legii, daca l-au gasit sau nu numai Dumnezeu stie. In postarea viitoare vom incerca sa gasim locul in care a fost Chivotul Legii, si care ar fi putut fi drumurile posibile de a-l scoate din aceasta cetate in afara zidurilor in cazul unui asediu.

In Cautarea Chivotului Legii – 2

Am incercat in postarile Etiopiene sa redau putine amanunte despre cultura lor si istoria atat de interesanta, care intr-un fel incepe cu magica cunostinta dintre Regele Solomon si Makeda, Regina din Saba si ajunge la apogeul creatiei istoriei unui popor care-si bazeaza identitatea nationala pe intamplari petrecute pe alte meleaguri, in legatura cu un alt popor. Aceasta istorie are o dovada: aceasta dovata este Chivotul Legii despre care ei afirma ca ar exista in patrimoniul etiopian pastrat cu sfintenie in biserica Sf. Maria – Maica Domnului din Axum.

Raspunsuri: Despre Crestinism intre Răsărit si Occident

Cateva raspunsuri legate de diferentele doctrinare dintre Crestinismul Ortodox Rasaritean si cel Catolic Occidental. Trebuie de mentionat ca sunt multe diferente pe care nu am cum sa le dezvolt intr-o postare pe blog, ma rezum asadar la cea care a fost discutata pe blogul meu, in comentariile aferente postarii "Etiopiene".

Filioque

Filioque este un subiect teologic care se referă la problema statutului pe care-l are “Sfântului Duh” in Treimea Crestina, adica de unde purcede Sfântul Duh. Ma folosesc de arhaicul purcede, pentru ca el este traducerea cea mai apropiata la propozitia latina, "qui ex Patre Filioque procedit." Aceasta traducere din latina creaza o problema etimologica, terminologia latina este traducerea expresiei greceşti Ekpouretai, expouresis, a purcede, dar în acelaşi timp redă şi termenul folosit de Părinţii Bisericii, exerchetai, "a veni de la". Traducând doi termeni printr-unul singur, latina crează o echivalenţă problematica.

Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) susţine că Duhul Sfânt, ca Persoană Divină, "purcede de la Tatăl; cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit". Poziţia Bisericii Occidentale (Romano-catolice) in acest important subiect este că Duhul Sfânt "purcede de la Tatăl şi de la Fiul."

Suportul Ortodox evanghelic invocat este Evanghelia după Ioan, capitolul 14, versetul 16, unde Iisus Hristos spune Apostolilor (după ce, în versetul anterior, îi indeamnă să păzească poruncile Lui): "Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac". În aceeaşi Evanghelie, în capitolul următor [15:26], Iisus Hristos se referă explicit la purcederea Duhului Sfânt: "Iar când va veni Mângâietorul pe Care Eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine".

Suportul Catolic vine din textul tot de la Ioan, întrucât la Ioan 10:30, Fiul lui Dumnezeu spune: “Eu şi Tatăl una suntem”. Această unitate înseamnă, conchide Romano-catolicismul, că şi Fiul este obârşie a Duhului Sfânt (Duhul Sfânt purcede şi din Fiul), ca şi Tatăl.

Pozitia mea (personala): Cu toata modestia si umilinta fata de intelepciunea Parintilor Bisericii, cred eu ca problema nu exista. Iisus nu s-a exprimat nici in greaca si nici in latina. Iisus cel istoric, fiul omului, a vorbit si a gandit in Aramaica. In aceasta limba problema nu exista si formularea aramaica in Evanghelia lui Ioan este mult mai clara. Despre asta vom discuta poate intr-o postare care se va ocupa de "Crezului Crestin" si evolutia lui de la inceputuri si pana in zilele noastre.

Sper ca am raspuns destul de clar si argumentat, mai tarziu ma voi reintoarce la "Chivotul Legii".

Biserica Etiopiana si Chivotul Legii –1

Cateva din intrebarile care au fost puse in legatura cu postarea precedenta. Biserica Etiopiana se considera Ortodoxa. Exista si Islam Ortodox si Iudaism Ortodox. Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la ορθο (ortho - drept, corect) şi δοξα (doxa - opinie), traducându-se deci literal "dreaptă-opinie", cu înţelesul de "credinţă, opinie corectă". Este de menţionat că şi unele din celelalte biserici creştine îşi consideră propriile învăţături ca fiind drepte sau chiar singurele drepte.