Imperiul Bizantin –3 / Inceputuri

Imperiul Roman de Răsărit a fost, în cea mai mare parte, scutit de dificultăţile celui din vest în secolele al III-lea şi al IV-lea, în parte datorită unui simplu fapt: civilizaţia urbană era mai dezvoltată în Occident, şi invadatorii erau mai atraşi de bogăţia Romei. De-a lungul secolului al V-lea, diverşi invadatori au cucerit partea de vest a imperiului, dar în răsărit au reuşit, cel mult să obţină un tribut. Teodosius II a extins zidurile oraşului Constantinopol, transformând oraşul într-o fortăreaţa inexpugnabilă. Impăratul Zenon a fost conducătorul părţii răsăritene a imperiului în momentul în care vestul s-a prăbuşit in 476 d.Hr. Zenon a negociat cu goţii, reuşind să îndepărteze pericolul unei invazii, lăsându-le însă controlul asupra jumătăţii de vest.

În secolul al VI-lea, au început conflictele cu Imperiul Persan, slavii şi avarii. Crizele teologice (monofizismului), dominau, de asemenea, imperiul. Totuşi, Imperiul Roman de Răsărit nu şi-a uitat rădăcinile occidentale. În timpul împăratului Iustinian I şi a marelui său general Belisarius, imperiul a recucerit, temporar, unele dintre provinciile pierdute din Occident, cea mai mare parte a Italiei, nordul Africii şi sudul Spaniei.
Iustinian a modernizat anticul cod legislativ roman, dând noul Corpus Juris Civilis, deşi este de notat că aceste legi erau încă scrise în limba latină, o limbă care devenise învechită şi puţin înţeleasă chiar şi de cei care scriseseră noul cod de legi. În timpul domniei lui Iustinian, a fost construită Catedrala Sfânta Sofia, în 537. Această catedrală avea să devină centrul vieţii religiose bizantine şi centrul creştinismului ortodox. Secolul al VI-lea a fost şi o perioadă de înflorire culturală, (deşi Iustinian a închis Universitatea din Atena), în care au creat artişti precum poetul epic Nonnus, istoricul Procopius din Cezareea şi filosoful Ioan Philoponos.

Iustinian le-a lăsat urmaşilor o visterie goală, în plus aceştia nu au fost în stare să facă faţă atacurilor noilor valuri de invadatori. Lombarzii au invadat şi au cucerit cea mai mare parte a Italiei, avarii şi, mai târziu, bulgarii au cucerit cea mai mare parte a Balcanilor iar la începutul secolului al VII-lea, perşii au invadat şi au cucerit Egiptul, Palestina, Siria şi Armenia. Perşii au fost învinşi şi teritoriile cotropite de ei au fost recucerite de împăratul Heraclius cel Tânăr în 627. Dar apariţia neaşteptată a triburilor unite de arabi, proaspăt convertiţi la Islam, i-au luat prin surprindere pe bizantini, care erau epuizaţi de eforturile uriaşe făcute în războaiele cu perşii. Arabii au cucerit toate provinciile sudice bizantine.




Cea mai grea înfrângere a bizantinilor a fost la Yarmuk, în Siria. Heraclius şi guvernatorul militar al Siriei au răspuns greoi noii ameninţări, astfel Mesopotamia bizantină, Siria, Egiptul şi Exarhatul Africa au fost încorporate definitiv în posesiunile musulmane, un proces care s-a terminat cu cucerirea Cartaginei în 698. Lombarzii au continuat să se extindă în Italia, cucerind Liguria, în 640, cea mai mare parte din Exarhatul de Ravenna, în 751, lăsându-le bizantinilor să controleze doar două regiuni restrânse în „tocul” şi în „vârful cizmei” italiene.
4 comentarii
  1. turnofftheglory a spus:

    Ironia era ca "barbarii" ii depaseau strategic, militar si am fost umit sa aflu chiar tehnologic sau cultural. O chestie care m-a cucerit a fost Ravenna gota si nu bizantina.
    Prima chestie care a ucis Bizantul a fost marimea, apoi dispretul fata de barbari si ultim ar fi sexul ingerilor.


  2. Anonim a spus:

    maya

    Buna seara si buna sa va fie inima!
    :)


  3. Anonim a spus:

    maya


    Iustinian interesanta,puternica si complexa personalitate


  4. Anonim a spus:

    maya


    turnofftheglory
    :)
    Servus!


    Sexul ingerilor Hi!