Nota: Toate referintele sunt legate de religia Ebraica asa cum este comentata pe baza traditiei orale referitore la Biblia Ebraica / Vechiul Testament. O parte din nume/denumiri si traducerea lor sunt complet diferite comparativ cu Ebraica contemporana. Inca o data subliniez Ebraica Vechiului Testament NU este sinonima cu cea moderna si diferentele pot fi majore. In aceasta postare referintele sunt legate de ceeace cunoastem noi despre obiceiurile cultice ale Templului din Ierusalim inainte de cucerirea si incendierea Romana din anul 70 d.Hr.
Primele elemente ale muzici sacre Ebraice au fost dezvoltate in contextul cu practicilor sacre ale Templului din Ierusalim. Talmudul il aminteste pe Iisus fiul Hanania, care a fost probabil primul dirijor amintit in analele umanitati, el era dirijorul corului Levitic Tot el este autorul unor corale pastrate de traditia Judaica si sunt amintite in Talmud, Sukka. 53a. Corul Levitic s-a pastrat in unele traditii sinagogale pe care le vom aminti in postarile urmatoare.
Muzica Vechiului Testament a fost bazata pe urmatoarele instrtumente: (1) nevel-harfa cu 12 coarde; (2) chinor–lira cu 10 coarde. Traditional este considerat instrumentul la care canta regele David. In Ebraica moderna traducerea este-vioara; (3) shofar-corn – literal din corn de berbec, este folosit si astazi in practicile sinagogale se folosea in cultul templic in rugaciunile de Yom Kipur. Si astazi in sinagogi se foloseste in acelasi sens acelasi. Traditia Crestina povesteste ca la intrarea in Templul din Ierusalim, Leviti au sunat invountar in acest shofar semn ca Mesia a ajuns in Templu; (4) hatzutzura – trompeta de argint, lunga de 4 coti (aprox 1.20m) care dadea semnalul la inceputul scarificiilor riuale; (5) tof – tobita fabricata dintr-o basica intinsa pe un suport de argila care constituia cutia acustica, nu este asemanatoare cu tof-ul contemporan; (6) metzilitaim – talgere (mici) din alama aprox 10 cm diametru; (7) paamon- clopotel din argint sau alama;(8) halil – fluier de aprox. jumatare de metru din alama cu 6 orificii; (9) ugav – un mic fluieras din argint, in ebraica moderna traducerea este orga (mare diferenta, nu?); (10) abuv – cimpoi din trestie prelucrat, in ebraica moderna timpan.
In Mishna (partea antica a Talmudului) scrie ca partea muzicala a serviciului religios in Templu de la Ierusalim a fost asigurata dintr-un cor de 12 barbati si o orchestra care instrumenta cu ajutorul a 12 instrumente diferite, dupa cum vedeti mai sus, istorici au reusit sa identifice numai 10 instrumente.
Coralul sacerdotal era compus din urmatoarele piese: (1) Piut (pl. piyyutim) un poem liturgic, extrem de popular si astazi in special in sinagogile orientale si sefarde, multe rugaciuni importante sunt transformate in piutim, autorul piutimurilor este denumit Paitan; (2) Zemirot (sing. zemira,) nu cunoastem exact cand si cum erau cantate aceste melodi, astazi sunt cantate deobicei in adunari familiale de sarbatori si dupa masa de Sabat, evreii de origina spaniola sau portugheza folosesc ca libret psalmii, in alte comunitati libretul pote fi diferit; (3) Nigun (pl. nigunim) – in sacerdotalul templului a fost numai instrumental in diverse formate, astazi este si coral, in special in muzica hassidica contemporana; (4) Pizmonim (sing. pizmon) sunt de fapt piutim (vezi 1) care sunt cantate in timpul seviciului religios de circumcizie (brit) comuniune (barmizva) sau nunta. Ultimul coral este bacashot, cantece care erau cantate in templu (si astazi in sinagogi) in zilele de Sabat in care religiosii se adresau Divinitati. Acest fel de coral a fost "transferat" in crestinism si se numeste in traducere literala "rugaciuni"Dupa distrugerea templului, o perioada lunga de timp muzica in sinagogi a fost interzisa. Aceasta interzicere a fost motivata de doliul cauzat de distrugerea Templului. Defacto interzicerea a fost necesara pentru a nu permite patrunderea muzici pagane in religia Ebraica. Dupa consolidarea Diasporei Ebraice muzica a fost reintrodusa. Evreii habotnici ( o parte extrem de minoritara) interzice si in zilele noastre muzica ca parte din ritual.
Muzica Vechiului Testament in Crestinism. Majoritatea repertoriului sacerdotal a fost preluat de de Crestinismul Primar. Timpul si politica ecleziastica au alterat aceasta adeziune. Daca cineva doreste sa asculte 100% muzica sacra din timpurile Vechiului Testament, bisericile Copte, Etiopice si o parte din cele Maronite sunt adresa. A ajutat mult si limba, accentul si in special semitismul acestor biserici. Nicaieri in alt loc lume nu poti vedea o slujba de Florii sau de Inviere mai apropiata de sursa ei adevarata. In noaptea de Inviere voi posta filmarea unei slujbe Copte, probabil cea mai apropiata de surse pe care veti avea prilejul sa vizionati. In postarea viitoare vom discuta de muzica latina antica (pagana).
http://www.youtube.com/user/Piyyutim
Un tanar de stanga
Unde sunt trimbitele sfinte (hatzutzura ?) cu care Iosua fiul lui Nun , a dărîmat zidurile Ierihonului ? :)
le-am prezentat si inca cu o poza -:)
Un tanar de stanga
Mi-am exprimat intrebarea in mod gresit: Trimbitele care au darimat Ierihonul sunt cele prezentate drept hatzutzura sau sunt altele.
Este interesant un studiu pe care l-am citit acum 100 de ani care arata ca o mie de instrumente de suflat pot intradevar sa darime ceva daca facindu-l sa intre in rezonanta daca frecventa sunetului este cea potrivita exact ca in chestia cu policandrul sau cu podul Tahoma din SUA in care frecventa vintului a fost suficienta ca podul sa intre in rezonanta si sa se rupa.
Cam in acelasi fel in care se poate dovedi ca oglinzile (scuturile) lui Arhimede pot aprinde pinzele flotei romane prin concentrarea razelor soarelui. Dar asta e alta chestie :)
adevarat cred ca undele fonice pot darama, cat si cum nu stiu. Cred ca Z.Sitkin a scris niste lucruri care au sens in acest subiect.
Din nefericire in perioada despre care este vorba in "Cartea lui Iosua", Ierihonul nu era populat, sau cel putin nu avea ziduri. :(
Superba postare, iar linck-ul l-am trecut deja la favorite !
Theo-Phyl,
totul este clar.
Aş avea o rugăminte: poţi să faci şi o referire la serbările care au avut loc cu ocazia construirii templului lui Solomon? Un mic supliment.
Citind despre evreii habotnici care aruncă muzica din practica religioasă ca pe un balast, ce pot să spun, este că şi-au propus să nu vadă decât mesajul religios. Opţiunea lor....
Toate ritualurile religioase folosesc muzica drept suport şi mijloc de sensibilizare a credincioşilor. Este un mijloc de a convinge credincioşii trecâd mesajul prin inimă.
Chiar şi ritualurile arhaice folosesc ritmul cu formulele sale(ritmul fiind una din componentele muzici).
Ai dreptate, si despre Solomon si serbarile lui o sa discutam -:)
Astă noapte am căutat cred că o oră ca să dau de link-ul cu "Sephardic Albums", nu mai aveam decât "Cantata Ebraică". N-am ştiut sigur unde l-ai postat. Gata, am dat de el şi acum aşteapă la Favorite.
Mulţumesc Theo-Phyl. O zi bună îţi doresc.
Theo-Phyle seară bună!
Cîteva cuvinte despre întrebarea care ţi s-a pus în legătură cu dărâmarea zidurilor Ierihonului.
Este vorba despre oscilaţiile elastice care sunt oscilaţii amortizate. Sunetul multor instrumente muzicale este produsul unor vibraţii elastice. Vibraţiile elastice pot produce apariţia unor fenomene nedorite. Concordanţa frecvenţei a două corpuri cuplate între ele este REZONANŢA. Datorită ei construcţiile pot fi în pericol. De aceea când treceau soldaţii pe poduri era interzis marşul cadenţat(se trecea în pas de voie). Era pericolul ca frecvenţa cadenţei lor să fie aceeaşi cu a podului şi atunci se poate cânta cântecelul "podul de piatră s-a dărâmat!"
Nu ştiu ce am astăzi. Sunt tare bleagă.
Melatonina să fie?