Am sa incep aceasta saga culturala cu ceea ce eu consider o prima "biblioteca" din istoria inregistrata a omeniri. Voi discuta despre continutul si importanta ei si despre istoria unui mare rege prieten si aliat cu vestitulul Hamurabi, pana la urma tradat, pradat si ucis de acesta. Numele lui a fost Zimrilim.. Numele lui a fost Zimrilim.
Articolul integral poate fi citit pe PoliteiaWorld
Articolul integral poate fi citit pe PoliteiaWorld
Bună seara Theo-Phyle!
Am în mână "Cărţile de lut" de Lipin şi Belov. O carte pe care am citit-o cu interes, acum mai bine de 40 de ani. Mă uit că hârtia de proastă calitate este îngalbenită.
Mîine dimineaţă o iau la răsfoit, să văd ce spun rusii, că am uitat foarte mult.
Abia aştept să văd ce ne spui despre tăbliţele din Mesopotamia. Azi ne-ai arătat doar coperta cărţii.
Salut Theo-Phyle,
nu ai observat că zâmbesc făcând remarca: să văd ce spun ruşii?! Crede-mă că am nasul plin de ce au spus ruşii.
Uite există capitolul:"Ruşii la Persepolis" în care se face apologia cercetărilor Berezin şi Dittel, profesori la Universitatea din Cazan.
Cartea se încheie cu "în sălile şi depozitele muzeului (este vorba despre Emitaj) se păstrează acele registre de evidenţă contabilă din colecţia lui N.P. Lihaciov asupra cărora s-a aplecat cu trudă, atâţia ani de zile, părintele asirologiei ruse. Mihail Vasilievici Nikolski."
Pentru că mai înainte am folosit cuvântul trudă, mi-am amintit că spuneam,pe vremuri, şoptind ironic că la ruşi munca este "trud(ă)" şi puterea este "sila". Ce ţi-e şi cu traducerile aste! Trudă înseamnă în româneşte şi oboseală, iar silă înseamnă şi "cu forţa".
Acum, 1+1=2. Cartea a apărut în 1962. La criza de informaţie de atunci a fost totuşi ceva. Mie mi-a stârnit interesul pentru istoria antică a ţinutului dintre Tigru şi Eufrat, pentru "căţile de lut" şi pentru legenda lui Ghigameş.
Theo-Phyle,
mă voi duce şi dincolo.
Nu ştiu ce am , dar aici mă simt mai acasă.