Leptis Magna  cunoscut şi sub denumirile Lectis Magna (scris uneori Lepcis Magna), Lpqy sau Neapolis, a fost un oraş important al Imperiului Roman. Ruinele sale se mai pot vedea la Al Khums, Libia, la 130 km est de Tripoli, pe coasta unde Wadi Lebda iese la mare. Acest sit arheologic prezintă unele dintre cele mai spectaculoase şi bine conservate ruine romane din zona mediteraneană.

Se pare că oraşul a fost fondat de coloniştii fenicieni în jurul anului 1100 î.Hr., deşi nu a fost cunoscut până când Cartagina a devenit o putere dominantă în bazinul Mării Mediterane în secolul al IV-lea î.Hr. În mod oficial a rămas sub protectia Cartaginei până la sfârşitul celui de-al treilea război punic în 146 î.Hr. iar apoi a devenit parte a Republicii Romane, deşi începând cu anul 200 î.Hr. era un oraş independent din toate punctele de vedere.

Evenimentele care se petrec in zilele noastre in Japonia nu pot sa nu ne aminteasca de stravechiul mit al Atlantidei. A fost sau nu a fost Atlantida? Greu de hotarat! In zilele noastre poate mai mult decat oricand nu putem totusi sa nu ne intrebam daca stravechiul mit are o firmitura de adevar. Posibila existenţă a unei Atlantide reale a fost intens dezbătută încă din antichitate, dar a fost de obicei respinsă. Puţin cunoscută în evul mediu, legenda a fost redescoperită de umanişti în perioada modernă. În prezent, Atlantida se regăseşte în cultura populară, de la opere ştiinţifico-fantastice la filme şi jocuri video, iar studiul existenţei sale face obiectul unei noi ştiinţe, numită atlantologie.

Articoul poate fi citit integral pe situl Politeia World

Unul dintre subiectele cele mai interesante in crestinismul chinez este felul in care credinciosii crestini chinezi au reusit sa traduca, sa inteleaga si sa asimileze revelatia crestina, iudaica si islamica in felul in care apare in cartile sfinte ale religiilor abrahamice - crestinism, iudaism sau islam.

Trebuie mentionat ca desi crestinismul apare in secolul al XIII-lea, Biblia va apare in traducere chineza numai la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Traducerile in diferitele dialecte chineze pana atunci au fost sporadice si partiale si au continut numai texte care se refereau direct la ritualurile de rugaciune ale respectivele religii in comunitatile chinezesti.

In zilele noastre putem identifica in China aproape toate curentele religioase de sorginte crestina. Pentru un istoric insa crestinismul chinez original a fost si va ramane crestinismul Nestorian. Nestorianismul este o doctrină creștină proclamata de patriarhul Nestorie al Constantinopolului (386-451), care atribuia lui Iisus două esențe: una umană (omul Isus) și una divină (Logosul, Cuvântul, Cristos). Natura umană este distinctă și independentă; de aceea, în Isus ar fi existat două subiecte: persoana divină a Fiului lui Dumnezeu, născut din Dumnezeu-Tatăl și persoana uman-istorică, care s-a născut din Maria.

Nestorianismul a fost condamnat de Conciliul Ecumenic de la Efes (431) pentru că refuza Mariei titlul de „Născătoare de Dumnezeu” (Theotokos - Maica Domnului). Pentru Nestorie, firea umană a fost nu numai completă și independentă, compusă din trup cu suflet și din intelect/voință, ci a avut și Ego-ul ei genuin, care se păstrează împreună cu persoana Cuvântului. Concepția nestoriană este că Maria n-a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca să merite să fie numita „Născătoare de Dumnezeu” (Theotokos), cum a susținut în mod greșit biserica, ci ea a născut doar pe omul Isus (Jeshua).

Budismul este o religie şi o filozofie orientală având originea în India în secolul al VI-lea î.Hr. şi care s-a răspândit ulterior într-o mare parte a Asiei Centrale şi de Sud-Est. Se bazează pe învăţăturile lui Gautama Siddhartha ( Buddha Shakyamuni ), gânditor indian care a trăit între 563 î.Hr. şi 483 î.Hr. Budismul aparţine grupului de religii dharmice alături de hinduism şi de jainism, păstrând o puternică influenţă a elementelor constituente ale acestor două religii. Mai este numit şi "Buddha Dharma", ceea ce înseamnă în limbile sanscrită şi pali (limbile textelor antice budiste) "învăţăturile Celui Luminat".

Citeste articolul integral pe situl Politeia World