“Musica sacra” – 1


Musica sacra este muzica religioasa care intruneste de fapt doua genuri felurite de muzica. Muzica care este parte din ritual (slujba bisericeasca) si muzica de inspiratie religioasa. Deaoarece amica mea comentatoare, @fini, stie mult mai multa muzica decat voi putea eu sa stiu in acest ciclu existential, am apelat la un posibil ajutor de nadejde. Profesorul Martin Fourman care este profesor emeritus pensionar de la una din universitatile la care ma mai invartesc si eu. De fapt este emeritus de vreo 20 de ani, omul avand 83 de ani. Martin Fourman a fost cel mai mare expert din lume in probleme de muzica sacra si a influentat prin teoriile lui cateva generatii de academici americani care se ocupa de istoria religiilor (nu cred ca are urmasi pe masura lui). Dupa un telefon de informare daca mai traieste si este in facultati, l-am sunat. Conversatia a decurs cam asa: "salut Dom’ Profesor", "ma prezint", scurt, "nu cunosc, ce doriti" am scrantit-o e senil, "eu sunt…." Spuneti ce doriti, dupa aia hotarasc eu daca vreau sa-mi amintesc" "stiti am nevoie si eu de putin ajutor………", dupa explicatie si o pauza de vreo 20 de secunde, "tu si muzica sacra, dar tu esti afon (nu sunt) punk" Fourman este al doilea intelectual pe ziua de azi (alaltaieri) care ma face golan, Plesu a lucrat la global, Fourman la individual. "Auzi mai …de 4 ani nici un telefon, nici o cutie de trabucuri de Craciun, nimic si acuma ai nevoie de mine" "Dom profesor nu aveti voie trabucuri, incerc", "stiu ca nu am, dar asa un gest", "dom’ profesor, stiti nu sunt in America, cel putin jumatate din timp sunt in Romania…., stiti unde este Romania", "cum sa nu stiu au cea mai buna muzica lautareasca din lume", "nu prea mai au…" "de ce, au murit tziganii", "nu dom’ profesor s-au transformat in rommi, si acuma canta altceva". In sfarsit a hotarat ca o sa ma ajute si ieri ai mi-a trimis primele note despre cum trebuie "vorbita" aceasta postare. La pregatirea acestei serii de postari m-am ajutat si pe materiale muzicale pe care le voi preznta in timp , si pe care am reusit sa le procur de la o organizatie de exceptie pe care o voi prezenta si promova pe acest blog, este vorba de o organiztie numita Church Music Association of America (Asociatia de Muzica Bisericeasca din America). Pentru cititori de Engleza aveti un link aici, pentru ceilalti voi traduce eu in timp tot felul de materiale. Asa ca meritele mele pentru acestor postari sunt limitate, @fini fiind antreprenorea si Prof, Marty Fourman fiind cel cu metodologia, eu sunt numai translatorul si gazda ideilor. Cred ca vom avea doua postari pe saptamana, nu stiu in cat timp vom parcurge tot materialul, eu in nici un caz nu ma grabesc.

Eu cred, pe baza argumentelor antroplogice si istorice eu sustin ca muzica s-a dezvoltat in primul rand ca o manifestare religioasa. Antropologii neo-Darwinsti o considera drept ca o manifestare sociala, personal sunt de acord sa cad la pace cu compromisul socialo-religios. Prima intrebare care se pune este de ce totusi muzica este atat de diferita la ureche si de ce melodica difera atat de mult. Profesorul Fourman are o teorie, general acceptata, hai sa vedem care este aceasta teorie. In primul rand trebuie de vorbit despre tonalitate, tonicitate, si textura. Pentru cei neinitiati voi incerca sa explic la ce ma refer. Prin tonalitate intelegem un sistem ierarhic care se bazeaza pe un centru tonic, aceasta ideie este descrisa pentru prima data de Alexandre-Étienne Choron (1810) si dezvoltata de François-Joseph Fétis in 1840. Practic astazi noi acceptam tonalitatea diatonica Major-Minor care sta la baza muzicii de toate felurile in muzica denumita occidentala. Tonicitatea (tonicul) este reprezentata de prima nota intr-o scala muzicala si defineste scala muzicala a compozitiei. Stiu ca este putin abstract insa cu putina rabdare vom ajunge unde trebuie. Textura reprezinta ritmul in care compozitia muzicala este interpretata intr-un anumit moment muzical. Textura reprezinta si calitatea sunetului intr-o piesa muzicala indicata de numarul de voci si de relatia intre ele. In muzica occidentala textura este bazata pe ceeace numesc muzicieni omofonia (Homophony) Greaca in care armonia muzicala este produsa de imbinarea catorva componente intr-o singura armonie dominanta. Omofonia este diferita de etrofonia (heterophony) asociata cu muzica orientala. Dupa aceste cateva mici precizari ajungem la teoria lui Fourman, care zice cam asa: Pot fi definite trei curente muzicale religioase Monoteist-Occidental, Politeist-Oriental si Animist. Aceste trei curente au "derivate" cum ar fi Monoteist-Islamic sau Politeist-Shintu, in mare insa, aceste trei curente sunt de baza. Mai zice teoria lui Fourman, Monoteismul-Occidental a dezvoltat o muzica omofonica, Politeismul-Orieiental a dezvoltat o muzica etrofonica si Animismul a dezvoltat o muzica rituala ciclica bazata pe instumente de percutie. Aceasta teorie este majoritara in Istoria religiilor contemporana si a fost formulata la sfarsitul anilor 50. Cateva cuvinte despre subiectele care vor fi dezvoltate in postarile urmatoare:

Muzica Sinagogica (ritual Ebraic). Primele elemente din acest gen au fost dezvoltate la Templu din Ierusalim Talmudul il aminteste pe Iisus fiul Hanania, care a fost probabil primul dirijor amintit in analele umanitati, el era dirijorul corului Levitic Tot el este autorul unor corale pastrate de traditia Judaica si sunt amintite in Talmud, Suk. 53a. Corul Levitic s-a pastrat in unele traditii sinagogale pe care le vom aminti in postarile urmatoare. Muzica Spaniola-Evreieasca (Sefardica) este cea mai cunoscuta in traditia Ebraica. Aceasta muzica a fost dezvoltata la inceputul evului-mediu timpuriu in Spania si era extrem de populara la curtile regale Crestine si Maure, asa numitele cancioneros din care sau dezvoltat mai tarziu mult genuri muzicale. Deoarece Spania a fost interzisa Evreilor religiosi pana in anul 2492 (1000 de ani, are timp poporul asta) se poate auzi in sinagogile din Maroc, Argentina, Turcia, Grecia. Deoarece nu mai exista comunitati sefardice in Balcan, aceasta traditie a murit in Romania cand ultimul evreu sefard nascut in Romania a parasit tara. Muzica religioasa sefarda este bazata majoritar pe Psalmi si este cantata in Ebraica si Ladino (varianta evreiasca a limbi Spaniole, care este de fapt Catalana clasica). Astazi numai exista nici o sinagoga Sefardica in Romania.

Muzica Rituala Crestina. Este extrem de diversa si este extrem de orientata spre traditiile specifice. In general muzica rituala Catolica si Luterana este ceeace numim noi clasica. Muzica corala este in intregime bazata pe imnuri. Cel mai vechi imn Crestin cunoscut este vestitul Phos Hilaron (Bucuria Lumini). Bisericile Ortodoxe Estice (Copta, Maronita, Siriaca, Etiopiana) sunt pastratoare ale traditiei Crestinismului primar de origine Judaica. In bisericile Copte poti auzi probabil aceleasi "cantari" care au fost cantate de Iisus si apostolii sai in zile le de sarbatoare. Vom dezvolta mult acest subiect cu accente specifice denominatiunilor Crestine diferite.

Muzica Rituala Islmica. Muzica sacra Islamica se numeste Nasheed (in Balcan este cunoscuta pe numele Nasyid) este o muzica pe care o numim noi Capaela. Este o muzica acompaniata de un instrument numit Daff, poate fi tradus in romana drept tamburina. Si aici avem diferite curente religioase care variaza de la o strictete aproape totala la variatii de rara frumusete cunoscute in muzica mistica araba a Sufilor. Deoarece personal sunt un mare amator de muzica Islamica, i-mi voi permite sa dau curs putin si la preferintele mele muzicale.

Sper ca expunerea nu a fost prea complicata. Exemplele muzicale vor ajunge in cateva zile si le voi putea posta. Un Weekend Placut.
23 comentarii
  1. Anonim a spus:

    Salut, Theo-Phyl!
    :)
    Pentru mine care sunt iubitoare si interesata de muzica, postarea asta e deosebit de binevenita.
    Imi raspunde la intrebari pe care mi le-am pus in legatura cu geografia stilurilor,diferentelor de armonizare si preferintelor muzicale,atat ca istorie cat si ca localizare.


  2. Unknown a spus:

    Ce interesant! :) Pana la urma tot ce intra in cultura si civilizatia omului are radacinile in
    dimensiunea lui transcendent-religioasa...


  3. Anonim a spus:

    Savuroasă "introducere"!
    Partea de teorie este clară şi concisă. La tonică ai spus:prima notă a unei scări muzicale.
    Concret. Nici urmă de abstract.
    Abia aştept să văd cum dezvolţi mai departe. Abia aştept şi exemplificările muzicale.
    Desigur, totul în limita timpului tău liber.
    Nu am cuvinte să-ţi mulţumesc.


  4. Anonim a spus:

    Theo-Phyle,

    scrii: "Eu cred,pe baza argumentelor antropologice şi istorice eu susţin că muzica s-a dezvoltat în primul rând ca o manifestare religioasă".
    Dacă te referi la primele manifestări muzicale umane, trebuie să înţeleg riturile primitive?

    "Daff-ul" islamic este înrudit cu "tof-ul"(tamburina) evreiesc?


  5. Anonim a spus:

    Pentru că la Animism ai menţionat instrumentele de percuţie, am mai aruncat ochii peste "perle", uite câteva:

    "Evreii cîntau cu Instrumente de perchiziţie
    de suflat cu coarde de bătut";
    -"Indienii cântau din instrumente de bătut" (ăsta măcar este mai aproape de percuţie);
    -"se mai spune că oral a încercat să imită sunetele din naştere.
    Au apărut sunetele religioase şi deci muzica îmbinată cu melodia şi ritmul." ( na poftim, unde dai şi unde crapă! Ce o fi cu neuronii lui săracul?)
    Revin mai târziu.


  6. Theophyle a spus:

    @all,
    salut, raspund mai tarziu. Am si eu niste copii
    la masa -;)


  7. Theophyle a spus:

    @nora
    Am vorbit despre mitul care devine religie care devine cultura care devine arta care devine muzica......stiinta.... :)


  8. Theophyle a spus:

    @fini
    da, referintaeste la riturile primitive.
    nu Daff-ul islamic nu este înrudit cu tof israelit "toful" este o tobita care are cutie acustica, dafful nu are cutie acustica este deschis :)


  9. Theophyle a spus:

    @fini
    super elevi :)


  10. Unknown a spus:

    Aici fini e in domeniul ei!
    Mai am de invatat!
    :)


  11. Theophyle a spus:

    @nora
    toti mai avem de invatat, si invatam -:)


  12. Unknown a spus:

    Teo-Phyle,

    imi place sa-nvat, mai ales cand am de la cine :)


  13. Theophyle a spus:

    @nora
    fiecare trebuie sa invete de la cineva, asta nu este atat de important. Important este sa trecem cele invatate mai departe. Ce nu trece mai departe se pierde. :)


  14. Anonim a spus:

    Nora, Nora!

    vii cu mine în bancă? Vom învăţa împreună. Ai să vezi cum se vor ridica ceţurile.
    Dascălul are răbdare şi se pare că are lecţiile bine dozate.


  15. Theophyle a spus:

    @fini, salut inca o data
    crede-ma omul este un gigant unul pe generatia lui. l-am auzit cantand Mesia la orga bisericeasca (apa) acum 20 de ani, aproape am plans, pe bune :)


  16. Anonim a spus:

    Theo-Phil,

    majoritatea copiilor sunt OK. Au un feedback corect, chiar pozitiv.
    Dar când eu ştiu că m-am rupt în figuri o oră să-i dau ceva şi el îmi vine cu cartea ruptă, mă lasă puterile. Astea sunt "perlele".


  17. Theophyle a spus:

    @fini,
    Noi astai care ne luptam cu tot soiul de caractere (daca crezi ca aia la 20 de ani sunt mai buni, gresesti)trebuie sa facem treaba cel putin pentru cei ce vor si pot sa invete :)


  18. Anonim a spus:

    Theo-Phyl,

    când îmi vorbeşti "omul este gigant unul pe generaţia lui", vorbeşti despre profesorul Martin Fourman? Te cred. La noi informaţia şti bine că nu a pătruns deloc sau foarte subţire.
    Scrii de orga bisericească acţionată prin presiunea apei? Mai există aşa ceva?


  19. Anonim a spus:

    Theo-Phyl,

    copii ăştia, dacă viaţa lor s-ar desfăşura într-un mediu pozitiv, cred că ar fi "mai" buni peste 20 de ani. Dacă, dacă....


  20. Theophyle a spus:

    @fini,
    sigur in marile catedrale catolice.


  21. Theophyle a spus:

    @fini vino putin pe celalat blog am sa dau niste linkur muzicale, pe asta numerge


  22. Anonim a spus:

    Theo-Phyl,

    totuşi sunt în ceaţă cu orgile astea. Eu ştiu că funcţionează cu aer sub presiune. Cele cu apă sunt vechi, vechi.

    Am deschis link-ul de dincolo.Este foarte mult de ascultat.
    Astăzi am ascultat "Canciones de Pesah". Trebuie să mă obişnuiesc. Este cu totul altceva decât sunt eu obişnuită. Melodiile sunt luminoase, unele sunt chiar vesele.
    Când este Pesah anul acesta?

    Noapte bună!


  23. Theophyle a spus:

    habar nu am, tre sa fie doua sau trei zile inaintea celui Ortodox, cred ca pe 15/16 :)