Imperiul mongol (Mongolyn Ezent Guren) a ajuns in apogeul sau pe două continente şi a rezistat aproape 300 de ani (1183-1502). Desi armata mongolilor nu a numărat niciodată mai mult de 230 de mii de luptători, imperiul mongol a fost cel mai mare imperiu pe uscat, peste 100 de milioane de locuitori si a fost creat într-un timp scurt de Ginghis Han (1206-1227) şi urmaşii lui, hanii: Ogadei (1229-1241), Güyük(1246-1248), Möngke(1251-1259 ) si Kublai (1260-1294). În secolele VIII-IX populaţia de triburi nomade turcice numită uiguri a preluat controlul asupra unei părţi din Mongolia, stabilind capitala la Karakorum, la sud-vest de Ulanbator.