Geneza Creştinismului românesc (VI)

Inceputurile literaturii religioase in Tarile Romanesti.

In secolele XIV-XVI au circulat in tarile romanesti opere religioase scrise in limba slavona. Dintre acestea se cuvin amintite imnurile religioase (tropare) compuse de Filos (in calugarie numit Filotei monahul), fost logofat al lui Mircea cel Batran, si un elogiu, alcatuit pe la sfarsitul secolului al XV-lea de vistiernicul Simion Dedulovici.
Unii carturari slavi, stabiliti temporar sau definitiv in Moldova si Tara Romaneasca, au desfasurat o activitate vasta in domeniul promovarii literaturii religioase. Unul dintre acestia a fost Grigore Tamblac. In timpul sederii sale in Moldova (1401-1404) a rostit mai multe predici, care s-au pastrat in manuscrise slavone, si a scris “Mucenicia sfantului si slavitului mucenic Ioan cel Nou, care a fost chinuit la cetatea Alba. "
O schimbare importanta in cultura a fost data de aparitia scrierilor in limba materna. Pe la sfarsitul secolului al XV-lea s-au tradus: asa-numitul "Codice Voronetean"– partile de Scriptura din Voronet, "Psaltirea Scheiana" si "Psaltirea Hurmuzachi".
In Moldova "Sintagma lui Matei Vlastares"- o culegere de legi bisericesti si dispozitii penale si civile bizantine, a fost copiata de ieromonahul Gervasie de la Neamt (1452), de gramaticul Damian din Iasi (1495) si de episcopul Macarie (1552).

In a doua jumatate a secolului al XVI-lea s-au tradus in limba romana primele pravile bisericesti (nomocanoane), culese din legiuirile bizantine. Una din aceste traduceri facute in Moldova a fost tiparita de Coresi la Brasov cu titlul "Pravila sfintilor apostoli".

La mai putin de o jumatate de secol de la prima carte iesita din teascul lui Gutemberg ("Biblia latina", 1460), in Tara Romaneasca, in vremea lui Radu cel Mare, isi incepe activitatea tiparul. Inceputurile lui sunt legate de numele lui Macarie, care lucrase ca tipograf la Cetinje, in Muntenegru. In tipografia condusa de Macarie au aparut trei carti: "Liturghierul" (1508), "Octoitul" (1510) si "Evangheliarul" (1512), in limba slavona.

Intrerupta catva timp, activitatea tipografica a fost reluata in 1545, in timpul lui Radu Paisie, sub conducerea mesterului sarb Dimitrie Liubavici. El a tiparit un "Molitvenic" (1545) si un "Apostol" (1546), cerut de domnul Moldovei, Ilias Rares.  In tiparitura ardeleana, un loc important l-a avut Filip Moldoveanul. El a tiparit "Tetraevanghelul slavon" (1546) si "Evangheliarul slavo-roman" (1551-1553). Prin activitatea lui Coresi si a colaboratorilor lui, Brasovul a devenit, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, centrul cel mai important de raspandire a cartii religioase in limba romana. ("Psaltirea" si "Liturghierul", in 1570, "Evanghelia cu invatatura", din 1580-1581).