Cititorul de Istorie: Despot Voda (2) - Final

Ajungand Domnitorul Moldovei, Despot Voda incepe o serie de reforme, care trebuiau sa contribuie la stabilizarea statului si la centralizarea puterii, in special prin diminuarea influentei boierilor, pe care ii considera un impediment in procesul de modernizare a Moldovei. Din punct de vedere politic (extern), este un sustinator al Habsburgilor, vazand in ei singurul aliat interesat si potent in ai tine pe Otomani la sudul Dunarii. De aici incolo voi mentiona cateva fapte putin cunoscute sau amintite de istoriografie romaneasca, clasica sau contemporana. Toate mentiunile mele sunt ancorate in bibliografia de la sfarsitul acestei postari. Despot Vodă sau Iacob Eraclide sau Ioan Iacob Heraclid sau Ioan al II-lea, a fost crestin protestant, el insa nu a impus niciodata protestantismul ca religie statala. Intr-o scrisoare adresata prietenului si sustinatorului sau Albert Laski, fiul cunoscutului diplomat Ieronim Laski, Despot mentioneaza ca nu poate si nu vrea sa schimbe obiceiurile unui popor dupa un mileniu de credinta. Religia lui si faptul ca a adus multi carturari reformati in Moldova au fost folosite de boieri, care s-au vazut amenintati, pentru a-l rasturna. In afara de puterea politica pe care o capatase de la sustinatorul lui principal Ferdinand de Habsburg, el se baza pe ajutorul familiei Lask,i care-i asigurau sustinerea transilvaneana si de Iosef Nasi cunoscut si pe numele João Miquez, evreu, mare dregator la poarta Otomana si diplomat de frunte (de fapt ministru de externe) al imperiului otoman in timpul domniei lui Suleiman Magnificul si fiului sau Selim al II, numit mai tarziu Duce de "Naxos si cele 7 insule". Trebuie sa vedem extraordinarul talent diplomatic al acestui voievod, prin alcatuirea unei extraordinare (si imposibile) coalitii, care trebuiau sa-i sustina politica externa. Din punct de vedere intelectual, Moldova nu a avut niciodata pana la Cantemir un domnitor mai invatat.
"Despot Voda a dus o viata agitata, a fost insetat de cunoastere, de cultura. Calatorind prin numeroase tari, a fost student la Facultatea de Medicina din Montpellier, a devenit Senior de Samos (a se vedea, mai tarziu, si Ion Ghica, „Bey de Samos!") Marchiz de Paros, Conte Palatin la Curtea Imparatului Carol Quintul (in armata caruia s-a acoperit de glorie, in luptele din Flandra, din 1555, dovedindu-se un strateg militar de mare clasa). Dar cel mai indelungat timp l-a petrecut in Italia, unde amprenta sa culturala s-a impus definitoriu. Cativa ani buni a lucrat in Biblioteca si Arhivele Vaticanului, cercetand si copiind manuscrise. Ca domnitor, a infiintat Scoala de la Cotnari, un colegiu cu limba de baza latina, intentionand sa infiinteze si o Academie, de tipul celor cunoscute de el in Italia (Florenta, Roma, Napoli). Discipol consecvent al innoirilor culturale si etice din Italia, Despot Voda "aparea inconjurat de italieni in tot timpul domniei sale in Moldova" A.M. Graziani.

Despot Voda a fost primul intemeietor al unui lacas de invatamant pe teritoriul Moldovei si al Munteniei, Scoala Latina de la Cotnari. Ioan Sommer(1542-1574), autorul de mai tarziu al biografiei lui Despot, ne povesteste ca Despot( Iacob Heraclid) in peregrinarile sale, a locuit in 1533 in casa celebrului profesor si umanist german Philipp Melanchton (1497-1560), din Wittenberg (supranumit ulterior preceptorul Germaniei). Desi nu a fost matematician, a contribuit totusi mult la propasirea acestei stiinte, iar Despot si l-a facut prieten. Cand Despot a infiintat Scoala Latina, a creat o biblioteca de curte, gandindu-se si la infiintarea unei academii, idee care pana la urma insa a ramas numai in stare de proiect. El i-a cerut totodata lui Melanchton sa-i trimita oameni invatati. L-a cerut in primul rand pe George Ioachim Rhaeticus (1514-1576), profesor de matematici la Wittenberg si Cracovia, aderent al ideilor lui Copernic si cel care a tiparit opera marelui astronom. Despot i-a mai cerut lui Melanchton sa i-l trimita si pe propriul sau ginere Caspar Peucer (1526-1602), care a fost profesor de matematica la Wittenberg intre anii 1554 si 1559. Nici unul, nici altul insa nu au venit in tara. Scoala Latina de la Cotnari a lui Despot a avut gradul de colegiu (gimnaziu) si nu de academie, sinonim cu universitate. Iohannes Sommerus, in cartea sa, "Vita Iocobi Despote Moldavorum", dupa ce expune viata lui Despot, incheie cu 15 elegii intitulate De clade Moldavica, adica Prapadul din Moldova. Elegia a zecea este subintitulata "Ad princepem Despot, de bibliotheca et Scoala instituta", ceea ce inseamna: "Lui Despot Voda despre biblioteca si scoala ce el a intemeiat". Numai ultimele 8 versuri din elegia a zecea trateaza despre scoala de latina; toate celelalte versuri se refera la biblioteca de curte a lui Despot (nicidecum nu e vorba de o biblioteca a scolii de latina). In ultimile 8 versuri, Sommer spune (tradus din latina):
"Intre timp se cuvine ca eu sa ma ocup de cresterea copiilor
si totodata sa merg pe cai umile,
pana cand ei vor pune temeliile limbei latine,
si vor sti sa se exprime cat mai corect in limba latina.
Faureste sperante demne de sufletul tau. Necredinciosul Apollo nu va trece cu vederea
darurile atat de mici ale cheltuielilor tale.
Iar tineretul instruit pe care tu il intretii cu oarecare cheltuieli,
Iti va face numele stralucit"(adica numele lui Despot)."

Elegia a zecea arata ca biblioteca personala de curte a lui Despot a fost intemeiata (instituita), dar neterminata. Despot a voit sa-l imite pe Mathias Corvin sau pe imparatul Maximilian, care aveau biblioteci faimoase la Buda sau Viena. Prin urmare, Despot a infiintat o scoala da latina la Cotnari, o biblioteca de curte la Suceava si s-a gandit sa adune in jurul sau un cerc de umanisti (Peucer, Rhaeticus, Lestarh, Hermodor), care insa n-au venit in Moldova. Acestea ar fi putut constitui, eventual, o academie. Ultimul gand ramas nerealizat.

In Scoala Latina, scoala cu destinatie limitata pentru invatarea limbei latine, nu s-au predat ca materii de studiu de catre Sommer (si eventual un ajutor), decat cel mult partea I din invatamantul latinei: tabula (un abecedar cu litere si silabe si mici texte incepatoare latine). Chiar daca scoala latina a fost de 5 ani de studiu, ca in Apus (deci scoala elementara si gimnaziu), invatamantul in ea a fost impartit in 3 ani de gramatica, din care 2 ani de retorica si dialectica. In cadrul lectiilor de lecturi de texte in latina se predau si notiuni stiintifice, deci si ceva cunostinte din domeniul aritmeticii. Dar daca Sommer sau un ajutor al sau, a predat notiuni de aritmetica in latina, la fel cum se proceda in Apus in acel timp, n-a putut sa predea decat cifre romane, numararea, adunarea si scaderea. In Apus, inmultirea si impartirea nu s-au predat in mod curent in scoli decat incepand cu secolul al XVII-lea. Despot isi alesese ca loc pentru Scoala Latina Cotnarii, fiindca pe vremea aceea in orasul Cotnari locuiau multi protestanti, prin intermediul carora ar fi dorit sa raspandeasca protestantismul in Moldova. La scoala veneau copii de mici boieri de tara, razesi si mazili. La aceasta Scoala Latina s-au predat insa in mod sigur din cunostintele care pana azi ne raman o parte necunoscute.

Scoala Latina a lui Despot se pare ca a continuat in Cotnari pana tarziu (chiar peste un secol), caci ulterior Petru Schiopul ia o scoala de la protestanti si o preda iezuitilor.In 1599, episcopul Qirini, vizitand Cotnarii, spune ca exista o scoala de gramatica cu un profesor laic Petru Elmondin Transilvania (deci o scoala de curs inferior cu 2-3 clase). In orice caz, putem considera ca in acest prim inceput de organizare umanista a invatamantului in Moldova, s-au predat adunarea si scadera din aritmetica. Acest inceput mentionat si de cronica lui Miron Costin a putut sa deschida ochii moldovenilor pentru invatatura de carte.
Ioan Sommer (Ioannes Sommerus 1542-1574) a parasit Moldova si si-a continuat activitatea pedagogica la Brasov, la colegiul fondat de Johannes Honter (1565-1567) si la Cluj la colegiul Unitarian intre 1570-1574.

Pentru a incheia aceasta lunga postare voi aminti inca un proiect extraordinar al celui ce a fost Despot Voda, este vorba de reforma lui monetara in Moldova, prima si ultima pentru multa vreme. Despot Voda, instituie un sistem monetar original pentru Moldova (ducat, taler, ort, dinar, obol). Monedele au fost bătute, foarte probabil, în monetăria Sucevei, repusă în funcţiune de meşterul monetar Wolffgang (denumit în cronici Lupul Sasul). Acest nou sistem monetar era în consens cu realităţile de pe piaţă, astfel monetăria din Suceava emitand în aceşti ani ducaţi (aur), taleri, orţi, dinari (argint) şi oboli (aramă), incercand instituirea unei economii statale bazate pe resursele locale.

Credeti-ma mai am am materiale pentru inca 2 postari, nu le voi publica pentru ca nu are rost sa-mi plictisesc audienta cu detalii. Am sa inchei postarea cu ultimele versuri ale lui Grigore Alexandri :

… Eu, Despot, Domn Moldovii prin însăşi voia ţării,
Ş-ajung prin mine însumi la culmile puterii,
Azi sunt căzut din tronul lui Ştefan celui sfânt
Şi vin, şi-n faţa lumii declar acum că sânt
De-a mea fatalitate învins contra dreptăţii...
Deci spada mea ciuntită o-nchin fatalităţii! ….

…Vreţi moartea mea?... sunt gata!... Ucideţi, căci n-am teamă
De-a mele fapte-n viaţă să dau în ceruri seamă;
Dar tronul mai sus este de braţul omenesc,
Şi singurul său jude e judele ceresc!
Dar mirul e o rouă cerească, sanctitoare,
Pe fruntea ce-au atins-o în veci nepieritoare!
Nici soarele nu poate să o prefacă-n nor,
Nici omul să o şteargă cu braţul muritor!...
Vreţi moartea mea?... Ucideţi!... dar eu, tristă victimă,
Istoria Moldovei vreau s-o scutesc de-o crimă,
Să nu poarte stigmatul în ziua re-nvierii
Că a plătit cu moarte pe Despot, Domn al ţării!
Frumoase si blande versuri inchinate unui mare Domn al Moldovei.

In loc de post scriptum. Nu prea sunt lucruri noi sub soare, aceeasi Motoci si alde Tomsa se perinda pe meleagurile noastre, numiti altfel, cu interese identice din nefericire. Nu pot sa uit de sfatul dat de Dl. Sorin Ovidiu Vantu intr-un interviu televizat: "…intariti-va statul…" , credeti voi ca acest sfat ironic va fi luat vreo data in seama?

Bibliografie si citate:
Ogier Ghislin de Busbecq, Turkisch Letters..., pp. 195-197, M. Maxim, Les Pays Roumains et les relations Habsburg-Ottomans dans la seconde moitié au XVI sičcle, în Habsburgisch-osmanische Beziezhungen, C.I.E.P.O. Colloque, Wien, 1985, p. 96.
M. Stoy, Jakob Basilikos Heraklides (Despot Vodă), Fürst der Moldau 1561-1563, und die Habsburger, în “Mitteilungen des Instituts für Osterreichische Geschichtsforschung" (Institute for Austrian historic research), Bd. 100, Heft 1-4/1992.
Konrad G. Gondisch, Transsilvanische Kontakte und lnteressen der Familie a Lasco, in voI. Johannes a Laseo 1499-1560. Polnischer Baron, Humanist und Reformator. Beitrăge zum Internationalen S.vmposium vom 14.-17. Oktober 1999 in der Johannes a Lasco Bibliothek Emden, hrsg. von Christoph Strohm (extras), f.l., f.an, p. 199-217.
Diarmaid MacCulloch, The Reformation: A History, Penguin Books, 2004
A.M. Graziani şi I. Sommer, Viaţa lui Despot Vodă, Proza latină din epoca Renaşterii despre români, ediţie bilingvă, Iaşi, Institutul European, 2000
Johannes Sommer Pirnensis, Vita Jacobi Despotae Moldavorum Reguli, in Viata lui Despot vodã (edizione bilingue, introduzione, profili biografici, testo latino stabilito, traduzione, note e commenti a cura di Traian Diaconescu), Iassi, 1998: 19.
12 comentarii
  1. elena a spus:

    Teofil, sunteti o enciclopedie!!! Cu drag!


  2. Theo-Phyl a spus:

    @elena, Nu sunt. Citesc repede si sunt aproape de surse. Multzumesc :)


  3. elena a spus:

    Stiu...Oricum, sunt bune sursele...fara ele e greeeu!


  4. Theo-Phyl a spus:

    @elena, ceea ce ma derjanjaza cel mai mult este pseudo-istoria in care am trait si traim. Datoria noastra este de a dezvalui istoria adevarata copiilor nostri. Ei o merita si tara noastra o merita :)


  5. elena a spus:

    Teofil, ce ma termina e ca pseudoistoria de azi e "istoria" in care am cazut cu totii...


  6. Theo-Phyl a spus:

    @elena, vorbesc foarte serios. Cat timp vom face teatru la Botosani, exista o sansa. Cand nu vom mai face teatru acolo sau nu vom mai vorbi despre Dante acolo, va fi sfarsitul nostru ca societate cu sperante intr-o zi mai buna.

    Nu este o mare scofala sa faci teatru la New-York, este insa un merit enorm sa-l faci la Botosani. O spun asta ca deobicei cu placere si umilinta pentru oamenii buni care fac treaba si pentru mine. :)


  7. elena agachi a spus:

    Multumim! A face teatru la...Botosani nu mai e o provocare. Acum s-a strans un grup de tineri aici, la teatrul mare, care fac o treaba buna de tot... Am o prietena care, incercand sa ma prezinte pe ici pe colo, pe la oameni subtiri, jena fiindu-i sa spuna "Botosani", spune ca sunt din Iasi...


  8. Theo-Phyl a spus:

    @elena, ce prostie, ce mentalitate stupida. Oameni "subtiri" - my foot, cum se spune pe la noi :)

    Am citit postarea cu "provincialismul", se incadreaza :)


  9. elena a spus:

    Na... asta e...un fel de suficienta, odata cocotat in academice lacasuri, lumea e o reprezentare a acelui loc.


  10. Dumitru Agachi a spus:

    Sunt onorat sa va salut! Va semnalez cu modestie un text. L-am scris fiindca anumite indicii mi-au atras atentia. Poate sunt erori de interpretare, insa ce am vazut m-a incitat iar erorile pasionale sunt pardonabile. Postarea dv. despre Despot e lamuritoare in multe privinte.

    http://dumitruagachi.wordpress.com/2009/05/31/un-mormant-cu-insemne-domnesti-la-scanteia-31-05-09/


  11. Theo-Phyl a spus:

    @dumitru, multzumesc :)


  12. Al. Timoschenko a spus:

    Stimate domn TheoPhyl (scuze, caci nu va cunosc numele adevarat),
    am citit acum acest articol despre Despot-Voda pe care il gasesc extrem de interesant. Eu pregatesc acum un referat despre Scoala de la Cotnari in cadrul unui seminar despre Philipp Melanchthon si influenta sa asupra dezvoltarii culturale in Europa de Rasarit la Academia Melanchthon din Köln si am de gind sa aduc in discutie figura lui Despot Voda- in fapt primul monarh protestant (si unicul) de la rasarit de Carpati. Intrebarea mea ar fi: aveti cumva si alte imagini in legatura cu acest subiect? Daca mi-ati da un numar de telefon unde va pot gasi v-as putea contacta eventual la telefon. Numele meu este Alex. Timoschenko, locuiesc in Köln si am adresa de e-mail: timoschenko(at)netcologne.de. Aici conduc un cerc cultural romano-german DIALOG ce exista de peste 10 ani (www.kulturkreis-dialog-koeln.de) Cu multumiri anticipate, Al. Timoschenko