Biblia Alba este prima traducere directa a Bibliei din Ebraica intr-o limba "populara" este si prima Biblie co-productie Judeo-Crestina fiind tradusa de evrei si transformata in manuscris crestin. Aceasta biblie a fost initiata de un nobil Castilian "idealist", care a avut convingerea ca ajutorul "Cartilor Sfinte" va reusi sa concilieze cele trei religii si populatiile formate din credinciosii pentru a convietui pasnic in Peninsula Iberica medievala. Castilianul idealist a fost Don Luis de Guzmán, mare maestru al ordinului Calatrava, ordin militar-catolic infiintat de papa Alexandru al III-lea in 1164 (dizolvat in 1838). Don Luis de Guzmán l-a rugat pe cunoscutul rabin Moses Arragel din Maqueda (Toledo) sa traduca Biblia din ebraica in spaniola castiliana si sa includa si comentariile rabinice aferente "una biblia en rromançe, glosada e ystoriada." Activitatile de traducere si elaborarea comentariilor au inceput in anul 1422 si au durat 8 ani. In anul 1430 textul Biblic a fost transferat la o manastire Franciscana care s-a ocupat cu scrierea si desenarea ei.

Din nefericire, in 1492, odata cu promulgarea edictului din Alhambra ale majestatilor lor mult prea catolice regina Isabela I de Castilia si Ferdinand II de Aragon si cu concursul bestial al inchizitiei catolice conduse de vestitul Tomás de Torquemada, a fost distrusa una dintre cele mai infloritoare si prospere culturi sincretice ale umanitatii cea islamo-ebraice-crestine. La 2 secole dupa aceasta catastrofa, Spania a devenit dintr-o mare super-putere un jalnic stat la marginea vestica a occidentului pentru o perioada de 400 de ani, pana la mijlocul anilor 80 ai secolului XX, cand a fost primita in UE. Biblia lui Don Luis de Guzmán, tradusa de rabi Moses Arragel, scrisa si desenata de calugarii Franciscani a fost pastrata in palatul Liria al ducilor de Alba pana in zilele noastre.