In speranta ca am reusit sa va mentin interesati de muzica indiana, in postarea curenta am sa incerc o concluzie legata de muzica din sudul Indiei, adica Muzica Carnatica. Muzica Carnatica a fost creata in primul rand pentru recitarea imnurilor Vedice (vezi postarea referitoara la religiile Hinduse). Acesta functie impune in primul rand o compozitie vocala, intrumentele atunci cind erau folosite erau un fel de "décor acustic" la recitarea versurilor Vedice, acest mod vocalo-instrumental se numeste gāyaki si a fost mostenit de multe poopare inclusiv Grecii in recitalurile Delfice in cinstea zeului Apolo. Muzica instrumentala se bazeaza pe doua elemente, primul denumit rāga care este de fapt o melodie extrem de simpla si uneori monotona si tāla un ritm care dadea posibilitatea coralului sa ajunga la anumite puncte de referinta (un fel de apogeu muzical) in care se putea recita spusele lui Shiva. Astazi aceasta muzica Carnatica este susinuta de autori ilustri care au reusit sa compuna adevarate piese sinfonice bazanduse numai pe aceste doua modalitati de compozitie.
Elementele compozitiei Carnatice sunt: Śruti, Swara, Raga, Tala. Despre Śruti, Swara am vorbit in postarea anterioara si Raga, Tala au fost amintite mai sus. Un element important in religia Sanātana Dharma este yogi adica experienta de unificare cu divinitatea care duce la un "extaz" marcat de o improvizatie muzicala numita Manodharma sangeetham sau kalpana sangeetham (intr-o traducere aproximativa muzica imaginatiei sau muzica fantasmei).
Compozitia Carnatica este extrem de empirica si necesita o colaborare optimala intre autor si interpret. Interpretul trebuie sa-l intelega pe autor pentru a reda ceeace autorul a dorit. In muzica occidentala dirijorul este cel care trebuie sa inteleaga sensul compozitie si sa-si impuna stilul, in muzica Carnatica fiecare dintre interpreti trebuie sa fie dirijorul propriu.
La fel ca in muzica occidentala, muzica Carnatica a dat genii de genul lui Mozart sau Bach. Am hotarat sa le mentionez numele lor numai pentru cultura generala a cititorului acestor randuri. "Mozart-ul Carnatic" este considerat Purandara Dasa (1480 - 1564), dupa cum vedeti el a trait mult mai mult decat Mozartul occidental si in cei 84 de ani cat a trait compus mai mult de 450000 (patru sute cinzeci de mii) de piese muzicale. "Bach-ul Carnatic" a fost probabil Muthuswami Dikshitar, (1776 – 1827) acompus intre 400 si 500 de compozitii, in mare parte considerate capodopere muzicale.Pana aici muzica Carnatica. Trebuie sa mentionez, ca din nefericire postarile muzicale nu au avut succesul scontat si nu au starnit aproape interesul vizitatorilor. Cred ca dupa ce voi termina postarile muzicii Indiene, am sa fac o pauza in postarile muzicale la care am sa revin (poate) in alte circumstante. Nu pot si nu vreau sa fac short-cuts adica scurtaturi in acest superb material. Poate la iarna lumea va fi mai capabila de a citi lucruri mai complicate, acuma primavara si ne cautam lucruri mai usoare si mai facile.
Linkuri de muzica Carnatica la cei interesati.
(acelasi nume la auzul caruia "taticului" ii va creste tensiunea,
felix
salut
tinere felix, inainte de a (mai) da cu piatra, mai bine vezi ca exista SI un blog in engleza; poate n'ar strica sa combatzi la obiect, ca de negativisme gratuite e plina lumea ...
Itzi spun un secret, da' sa nu cumva sa-l divulgi : acest postator chiar este profesor universitar si are 4 (patru) bloguri care insumeaza 200 de postari in circa trei luni de zile. Din cite am vazut, tu ai un blog cu doua postari : una generata automat de platforma si una care-tzi apartzine si in care nu spui de fapt, NIMIC.
tibi
Libera expresie garantata, nu am primit nimic pe bibliofyl altfel il lasam sa publice si acolo
chiar nu am primit nimic pe bibliophyl. Dca poti trimite inca odata, daca nu sunt injuraturi "de mama" te public :)
ok ! Eu chiar am fost curios sa-i vad blogul si cind colo, ce sa vad ? ZERO BARAT - pina acum desigur - :) .
domnule felix
nu ma indoiesc de faptul ca avetzi ceva de spus. Astept sa spunetzi si vom comenta. Bine ?
Pina atunci de ce nu venitzi pe blogul bibliophyle ?
tibi
Felix, eşti fericit?
Eşti fericit că ai intrat ca musafir în casa omului şi i-o laşi cu mormane de coji de seminţe scuipate?
Felix mai înseamnă şi "bun". Cu ce ai postat aici nu pari bun.
Înţeleg că ne inviţi pe blogul tău. Aş fi venit cu drag, dar mi-e teamă că în casă la tine faci mai urât. Păcat!
Theo-Phyl,
eu am înţeles.
Noţiuni şi informaţii noi pentru mine. Mulţumesc.
Sunt tineri si sunt tineri, asta-i viata :)
Fiecare pasare pe limba ei moare, nu asa se zice :)
Salut Theo-Phyl,
ai spus bine. În popor se spune: fiecare pasăre pe limba ei piere. Tot un drac!
Uite , răsfoind o carte am dat de o maximă care aparţine lui Dimitrie Cantemir:
"Precum arşiţa soarelui pielea o schimbă din albă în neagră, aşa pizma inimii mută gândul din bun în rău". Pizmă=ciudă, duşmănie,ură.
Ştiu că te interesează Cantemir.
Pentru mine este important pentru că a făcut observaţii asupra muzicii şi obiceiurilor la români (Descriptio Moldaviae). A rămas un punct de referinţă până în zilele noastre în teoria muzicii turce. Este primul român ales membru al Academiei din Berlin(1714).
Trebuie sa sti ca am niste materiale formidabile despre Cantemir, el este considerat de Prof. Fourman ca cel mai autentic continuataor al traditiei Bizantine
Poate puţin mai încolo vei apuca să postezi câte ceva.
Eu am doar "Dimitrie Cantemir- Cartea ştiinţei muzicii" pe care, spre ruşinea mea nu am reuşit decât să o răsfoiesc. Pare interesantă, cu referiri la:
-trăsăturile muzicii turco-persane;
-muzica dervişilor;
-opera muzicală a lui Cantemir.
După Paşti o voi citi.
Dacă profesorul Fourman a făcut acestă afirmaţie, pentru mine rămâne bătută în cuie.
Cantemir a fost mult mai maretz decat ne inchipuim noi, a fost un mare invatat la timpul lui :)
A fost un mare enciclopedist. Din cauza asta, mă gândesc că nemţii au pus ochii pe el şi l-au ales în Academia lor. Mai multe nu ştiu. Probabil după ce voi citi cartea mă voi mai "lumina".
vorbim noi si de el:)
Theeo-Phyl,
aştept.
Văzând acum link-urile cu muzică indiană,mi-am adus aminte că acum două nopţi ascultam muzica indiană şi....pac, se stinge lumina. Criză, mon cher!(cum ar spune Caragiale)
Cred că acum mă voi duce la domnul Bibliophyl pe blog să văd despre ce este vorba.
Aici îţi spun: noapte bună!