Monasticismul Crestin isi are sursele in Crestinismul Copt si fara de indoiala s-a nascut in Egipt. Caracterul Monasticismului copt a fost transmis ambelor biserici, si celei de Vest (latine) si celei de est (greco-bizantine). Inaintea cuceririi musulmane (sfarsitul secolului al 5-lea) existau in Egipt aproape 300 de manastiri si sute de pesteri si caverne erau locuite de sihastri copti in deserturile tarii. O parte din aceste manastiri sunt locuite si infloresc pana in zilele contemporane.

Vasile cel Mare, Patriarhul Cesareei in Capadocia este considerat fondatorul si organizatorul monasticismului in Asia Mica. A facut-o dupa o vizita in Egipt (357 d.Hr) si s-a "inspirat" (aproape in intregime) de organizarea monastica si canoanele Copte. Regulile canonice ale manastirilor Ortodoxe pana in zilele noastre sunt toate adaptate dupa regulile monastice Copte. Ieronim, traducatorul Bibliei in Latina (Vulgate), in drumul lui spre Ierusalim (ca. 400 d.Hr) a vizitat cateva manastiri copte, si impresiile lui sunt inregistrate in cateva epistole importante. Benedict, fondatorul ordinului (Latin) care-i poarta numele, a construit modelul monahal Catolic inspirandu-se din scrierile lui Sf Pachomius. El a si vizitat pe "sihastrii desertului" pentru a se inspira din sfintenia acestor sihastri.

Monasticismul Copt, care a servit drept model pentru toate stilurile monastice existente, imbratiseaza 3 oranduieli diferite: (1) Oranduirea Cenobita, cunoscuta si noua astazi, bazata pe comunitati de calugari care traiesc impreuna in manastiri, care-si organizeaza viata dupa un canon propriu bazat pe canonul general al bisericii pe care o slujesc Aceasta oranduire este bazata pe invataturile Sfantului Pachomius, care au fost preluate si de Vasile cel Mare; (2) Oranduirea Monarhista, bazata pe principiile trasate de Iustin Martirul (Tratatul despre Suveraniatatea Domnului) extrem de apropiata de sectele ascetice iudaice (Terapeutii si Esenienii). Iustin, probabil de origine evreiasca a cunoscut aceste secte (vezi Dialogul cu Iudeul Trifon).; (3) Oranduirea Skitica (schitica), o mica asezare (schit) monastica, care include un numar mic de calugari care traiesc despartiti, dar care-si fac rugaciunile impreuna (de exemplu Mt. Athos); (4) Oranduirea sihastra, (Isihasm) fondata de Ioan Chrysostomul şi de Capadocieni bazata pe invataturile primide de la parintii desertului, pe care i-a vizitat in Egipt in secolul al 4-lea inainte de Hristos.


O a doua postare excursus despre limba Copta pe Paleografia Excursus: Limba Copta - 2 / 2
Si o postare despre Origene si Hexapla pe Bibliophyle. Sarbatori Fericire din toata inima