Musica Sacra: Persia Antica - Mitra si Zaratustra

Nota: Mithraismul din secolele 1 – 4 d.Hr., principal adversar al Crestinismului primar in Imperiul Roman, NU este identic cu Mitraismul antic despre care vorbim in aceasta postare

Muzica antica Persana a cunoscut doua perioade distincte, prima pre-islamica cunoscuta drept Khonyâ-ye Bâstâni Irâni si a doua dupa islamizarea Iranului cunoscuta sub numele Mousiqi-e aseel. Nu pot sa vorbesc despre muzica persana fara cateva date extrem de superficiale despre istoria si religia persana antica. Persanii de azi, adica iranieni sunt urmasi unui mare popor care a stapanit odata intregul Orient Mijlociu, sudul Europei si au ajuns pana la Dunare. Contrar perceptiei generale ei nu sunt arabi si nici macar semiti. Persani sunt prima hegemonie Indo-Europeana (majora, a exista o alta insa mult mai minora si de scurta durata, cea a Hititilor) in Orientul Mijlociu. Etnogeneza persana contine doua elemente, cea nordica care este reprezentata printr-o migratie din India-Pakistan, si cea sudica reprezentata de Elamiti, un al doilea component al natiuni iraniene de astazi. Persanii joaca un rol primordial in religia Israelita si Crestina. Dupa cucerirea imperiului neo-Asirian (vezi postarea despre Aşurbanipal), marele rege Persan Kuruš-Cyrus I-Cirus I, le-a permis evreilor sa se intorca acasa si sa-si construiasca noul Templu in Ierusalim. Intoarcerea Evreilor la Ierusalim impreuna cu scrierile sfinte care au fost partial redactate in acest timp, inseamna (de-iure) si inceputurile proto-Crestinismului (Cartea lui Daniel). Evreii au adus cu ei un nou element de baza astazi in teologia Judeo-Crestina, "judecata-de apoi"; angeologia (ingeri si diavoli), dualismul religios, etc. Influenta Zoroastriana asupra teologiei Judeo-Crestine a fost enorma, mult mai mare decat doresc uni sa o recunoasca. Colac peste pupaza, cum zice inteleptul popular roman, de vreo zece ani circula zvonul unor manuscrise vechi gasite pe valea Khaburului (locul de rezidenta major al diasporei ebraice) care indica clar ca Zarathustra (Zoroaster) si un mare profet Evreu ar fi fost aceasi persoana, si ca evrei sunt si de fapt initiatori zoroastrismului, fosta secta Ebraica in diaspora. Deoarece in zilele noastre, Ahemdinajah si Bibi Netaniahu au un chef nebun sa se bombardeze reciproc, sper ca voi avea sansa in sa mai apuc confirmarea sau infirmare acestor zvonuri. Muzica antica Persana este de fapt muzica sacra Zoroastrian. Aceasta religie are accente muzicale extrem de pronuntate, muzica fiind o parte integrala din riualul religios. Urmele acestei muzici rituale sunt extrem de vechi. Imperiul Elamit (3,500-644 i.Hr.) unul din cele doua elemente ale etnogenezei persane a cunoscut muzica sacra si inperioada ante-zoroastriana. Principalul instrument muzical persan (pina in zilele noastre) un fel de luta sau cobza, pe numele barabat (in muzica islamica se numeste - oud) dateaza de pe atunci. Muzica Elamita considerata proto-Persana era dedicata zeului Mitra, zeul principal in mitologia indo-europena (probabil un fel de stamos a lui Zamolxis, care este dupa parerea mea un fel de sincrezie intre Mitra si fenicianul Okhon). Transformarea lui Mitra in Amesha Spenta (cele sase scantei divine) si in Ahura Mazda, divinitatea suprema a zoroastrismului. Despre cartea sfanta a zoroastrismului, Avesta veti putea citi astazi pe Bibliophyle o mica relatare analitica. Trebuie de precizat inainte de a trece mai departe la muzica, ca Mithraismul din secolele 1 – 4 d.Hr., principal adversar al Crestinismului primar in Imperiul Roman, NU este identic cu Mitraismul antic despre care vorbim in aceasta postare.

Instrumentele muzicale ale muzice antice persane sunt: (1) kamanceh, care produce sunete asemanatoare unei violine; (2) tombak, un fel de tobita care este deobicei tinuta intre picioare intr-o pozitie de sedere orientala, percutia fiind executata cu palma deschisa sau cu degetele rasfirate; (3) ney, un fele de fluier facut din trstie sau bambus suptire cu patru orificii; (4) daf, un fel de tamburina; (5) santur, tambalul cunoscut noua care a ajuns in Balcani de triburile Tiganesti care au emigrat prin aceste regiuni; (6) tanbūr, un fel de balalaica, pastrat in forma lui initiala in muzica balcanica (in limba bulgara se numeste tambura.) care-si are originea in Sumerul antic (numele lui in sumerian a fost PAN-DUR) si este probabil cel mai vechi instrument de coarde din istoria omeniri care si-a pastrat forma si etimologia; (7) barbat, un fel de cobza (vezi mai sus).

Compozitia persana clasica era bazata pe improviztii memorate de muzicieni templelor sau ai curti regale. Maestri muzicieni ai muzicie sacre, denumiti ostad (= maestru) aveau un statut egal preotilor si mai inalt decat al feudalilor, egal cu cel al capetenilor militare. Repertoriul pe care il cunoastem astazi era bazat pe unitati melodice numite gusheh, clasificate in 12 dastgah-uri, fiecare gusheh si dastgah aveau un nume. Fiecare piesa era compusa din: (1) pishdaramad, pre-indroducere, la acordarea instrumentelor si incalzirea vocala; (2) daramad introducere, care deobicei povestea si povesta libretului; (3) avaz, o portiune instrumentala care trebuia sa arate virtuozitatea orchestrei; (4) tasnif, o combinatie intre muzica orchestrala si muzica corala care canta interpreta imnuri sacre inchinate divinitati; (5) chaharmezrab, o muzica ritmica care era de fapt apogeul ritualului cand admosfera era plina de arome de smirna si alte parfumuri ritale (134 de substante diferite)si insfasit, (6) reng (melodia de inchidere a slujbei, executata de un cor de soprane insotite numai de instrumente de coarda, sopranele erau de sex masculin).

In aceasta perioada pre-Islamica rugaciunile Avestane erau cantate intrun mod numit "gah" coresounzator fiecarei rugaciuni (psalm daca doriti, corespondentul biblic), numita "gath"

Tot ce stim noi despre aceasta muzica (si stim enorm de mult) o stim datorita marelui medic, filozof, poet, scriitor si muzician musulman-Persan Al-Farabi in carte lui nemuritoare (de care ma voi ocupa in 3 postari, viitoare), numita in original Kitab al-Musiqa al-Kabir, tradusa gresit in occident sub titlul Marea Cartea a Muzicii, cand de fapt traducerea arhaica insemna "Cartea Muzicii Minunate"

Materialul in majoritatea lui pentru aceasta postare a fost pus la dispozitia cititorilor de Professor Emeritus Martin Fourman, care a fost ridicat de mine la rangul de Professor Angelicus. Materialul istoric si religios redactat de mine, majoritar din carti si articole publicate de mine.

Cateva melodii recente care incearca un fel de neo-clasicism persan

http://www.youtube.com/watch?v=qt0T0wSILZo
http://www.youtube.com/watch?v=pCsgDszjynI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=KQpDFis9Tkc&feature=related
17 comentarii
  1. fini a spus:

    Hei Biblio-Phyle,

    un cadou pe lângă care am trecut astăzi de mai multe ori şi nu l-am deschis, pentru că nu am fost atentă. Îmi pare rău. Mulţumesc. Arată frumos.
    Dar, revin puţin mai tâziu. Mă duc să mănănc puţin, că de azi dimineaţă nu am băgat nimic în gură.


  2. Nora a spus:

    Teo-Phyle,
    nu ma gandisem până acum ca limbajul muzicii a fost o suprastructura de comunicare si construire sociala in toate perioadele istorice,pentru orice comunitate si civilizatie si ca-si pastrează intelesul, frumusetea si sensul! Foarte interesant!
    :D


  3. Nora a spus:

    Multumiri pentru Professor Emeritus Martin Fourman,
    (m-as bucura daca o sa i le transmiti :))
    si deasemeni, tie, Teo-Phyle!
    :)


  4. Theo-Phyl a spus:

    @nora,
    in orient muzica a fost intodeuna o parte importanta din viata omului, era considerata o necesitate vitala a existentei normale. Nu era muzica era razboi sau molime


  5. Theo-Phyl a spus:

    Sti in onomastica semita cate nume legate de muzica exista, nu sti hai sa-ti spun eu. la arabi 78 si la evrei 42 :) Cate sunt in onomastica noastra ?


  6. Anonim a spus:

    maya
    Bună seara şi bună să vă fie inima!


  7. Anonim a spus:

    maya

    frumoasă şi interesantă tema!


  8. Anonim a spus:

    maya

    Mulţumiri domnului Professor Emeritus Martin Fourman


  9. fini a spus:

    THeo-Phyl,

    ce să spun? Trebuie să spun în primul rând MULŢUMESC.
    Nu am dat niciodată de materiale referitoare la muzica persană antică. Asta-i premieră pentru mine. Extraordinar!


  10. Nora a spus:

    Teo-Phyle,
    interesant aspect si acesta, despre semnificatiile numelor, singurele pe care lestim, in general, sunt cel crestine.
    Daca-mi aduc bine aminte numele "ADI" in ebraica inseamana bijuterie, iar YAEL, e o specie de caprioara care traieste doar in desertul Iudeii! Daca am informatii gresite sa-mi spui... :)
    Despre cel muzicale,semite,insa, nu stiu nimic!


  11. fini a spus:

    Theo-Phyl,

    trebuie să-mi iau notiţe.
    Citind despre componenţa,pe cele cinci părţi ale unei piese, cu prima parte pishdaramad, acordarea instrumentelor şi încălzirea vocală, ca parte de sine stătătoare, mi-am adus aminte de copilăria mea. Atunci când mă duceam la concerte, pentru mine era o adevărată vrajă acordarea instrunetelor orchestrei, de multe ori cântărea emoţional mai mult decât concertul în sine.
    Acum s-a dus baba cu colacul. Mă uit la ei şi ştiu exact ce fac, cum îşi fac acordajele şi s-a dus vraja mea.
    N-am terminat, mai urmează....
    Dacă ţi-e somn poţi să te duci la culcare şi citeşti mâine dimineaţă. Eu scriu înainte.


  12. fini a spus:

    Theo-Phyle,

    piesele erau interpretate ca un dialog între orchestră şi cor.
    "Corul de femei" era alcătuit din castraţi? Probabil de la ei se trage folosirea, în muzica vocală, a castraţilor până prin 1930 (veacul XX).
    Astăzi sunt la modă contratenorii.


  13. fini a spus:

    Melodiile la ney sunt interpretate cu pauze ad libitum. Cântecele ciobanilor noştri se aseamănă cu ce am auzit, atât melodic cât şi ritmic.
    Interesant că interpretul ţine orificiul în care suflă, îndreptat spre cerul gurii. Cum naiba dirijează aerul spre orificiu? :roll;


  14. fini a spus:

    Theo-Phyl,

    în ce priveşte profesorul emeritus Martin Fourman, cu mine face un act de caritate. Nu îndrăznesc să mă adresez, fă în aşa fel încât să ştie că-i mulţumesc.


  15. Theo-Phyl a spus:

    @fini, salut
    1. nu ai nevoie de notite, pregatesc din aceste postari un fel de broshura electronica PDF, pe care o voi distribui doritorilo. Ar fi pacat ca toate aceste postari sa nu-si gaseasca o carticica :)

    2. instrumentele si tehnicile de interpretare in orient sunt diferite de cele ale noastre. Majoritatea "tarafurilor" orientale canta de la podea, adica dintr-o pozitie sedentara.

    3. Tote multumirile sunt transmise Profului Fourman.


  16. fini a spus:

    Bună dimineaţa Theo-Phyil,

    Bună idee ai cu aceea cărticică electronică. Sunt sigură că vor fi destui amatori. Materialul este deocamdată unic la noi.
    Am citit şi materialul de dincolo.
    Eu în afară de "Aşa grăit-a Zarathustra"(cam off topic) nu am întâlnit.
    Nelămurirea mea în legătură cu modul de interpretare a fost alta. Am făcut nişte deducţii, care nu ştiu cât sunt de corecte.


  17. Theo-Phyl a spus:

    @fini, salut
    vedem noi, si poate discutam :)