Istoria nu se repeta niciodata, unele fenomene istorice sunt insa repetative din cauza unor reminiscente istorice. Ceea ce se intampla astazi in Ungaria este stringent de interpretat in contextul istoric al anilor ’20 – ’30 ai secolului XX. Noua Constitutie maghiara, care a intrat in functiune la 1 ianuarie 2012 si legislatia care limiteaza drastic libertatea presei si schimbarile in statutul Bancii Nationale Ungare au reusit sa irite pe toti partenerii din Uniunea Europeana si sa sadeasca o mare neincredere pe pietele financiare internationale, devalorizand moneda ungara si creand de facto imposibilitatea Ungariei de a se imprumuta pe aceste piete.

  

(1) Dupa semnarea Tratatului de la Trianon (2 iunie 1920), o treime a populatiei de etnie maghiara se afla in afara granitelor ungare (3,4 milioane, din totalul de 10); (2) Dupa o insurgenta comunista condusa de Bela Kun, care reusise sa invinga trupele cehe, regimul comunist este demolat de trupe romanesti, care cuceresc Budapesta si ajuta astfel la instaurarea unui noi guvern condus de Amiralul Austro-Ungar Miklós Horthy (Amiral fara flota, intr-o tara fara iesire la mare); (3) Miklós Horthy se declara Regent, Ungaria redevenind in perioada 1920–1944 regat fara rege; (4) Primii zece ani ai regatului restaurat au fost marcati de frustrarea cauzata de Tratatul de la Trianon. Împotriva minoritătilor nationale care au rămas în teritoriul redus al Ungariei au fost emise decrete de limitare a numărului de evrei, romani sau slovaci, cărora li se permitea să studieze la universităti, pedepsele corporale au fost legalizate. În timpul guvernării prim-ministrului István Bethlen au avut loc falsificări ale rezultatelor alegerilor, în special în zonele rurale, ceea ce a permis partidului său, Partidul Unitătii, să ramana la putere o perioadă îndelungată. După colapsul economic din perioada crizei din 1929 – 1931, Bethlen a fost obligat să demisioneze din functia de premier; (5) Situatia disperată generata de criza economica din anii ’30 il obliga pe Horthy să-l puna premier pe politicianul de extremă-dreapta Gyula Gombos. Venit la putere, Gombos a căutat prin toate mijloacele să transforme Ungaria într-un stat totalitar, cu un singur partid politic, după modelele Italiei Fasciste si Germaniei Naziste. In mare a si reusit, desi pana la urma a demisionat; (6) Începand cu anii ’30, Ungaria reuseste sa iasa din criza economica in care se afla, asigurandu-si piata germana pentru exportul produselor lor agricole si primind un ajutor financiar de la Germania lui Hitler. (Sursa: Sinor, Denis. History of Hungary, London: George Allen & Unwin)

Duba innabusirea Revoltei Maghiare din 1956, este instaurat un guvern in frunte cu Janos Kadar, care in perioada mentionata, in special dupa anul 1966, introduce reforme economice profunde. La inceputul anilor ’80, Ungaria trece spre o economie de piata (socialista), care permitea intr-o forma limitata concurenta si dezvoltarea unui mic sector privat. In aceasta perioada, Ungaria devine “cea mai fericita baraca a lagarului socialist”. Cu introducerea legii falimentului in 1987, marii colosi ineficienti ai economiei planificate comuniste sunt lasati sa dea faliment.

Ungaria si-a inceput tranzitia spre capitalism mult mai devreme decat toate celelalte “baraci ale lagarului comunist”. Kadar (decedat pe 6 iulie 1989) si din cauze de santate, dar mai mult din imposibilitatea de a duce la capat reformele necesare pentru o mai mare deschidere, este schimbat in iulie 1987 de Karoly Grosz pentru o scurta perioada (cam un an si jumatate). Karoly Grosz cauta si gaseste sustinerea multor partide social-democrate din occident. Interesant de mentionat ca schimbarea lui din functie a fost legata de faptul ca s-a intalnit cu Nicolae Ceausescu si ca intalnirea a avut “succes”. Povestea este mult prea lunga si intortocheata pentru a fi povestita in acest articol. Karoly Grosz este succedat pentru perioada de schimbare adevarata de un alt comunist, care se va dovedi groparul sistemului comunist din Ungaria, Miklos Nemeth. Respectivul Nemeth a guvernat intre noiembrie 1988 pana in mai 1990. El a luat doua decizii cardinale care ii vor transforma pe unguri in favoritii occidentului pana la Viktor Orban. Prima decizie mai putin cunoscuta a fost “inhamarea” serviciilor secrete maghiare pentra a facilita sfarsitul comunismului Est-European (vezi literatura legata de colaborarile Generalului Victor Atanasie Stanculescu). O a doua decizie a fost deschiderea portilor spre Austria / Germania Federala pentru refugiatii germani. Ambele decizii luate de Miklos Nemeth vor valora enorm pentru viitorul liber al Ungariei, dar si pentru Nemeth personal, care va deveni in 1990 Vice-Presedintele EBRD.

Ungaria post-comunista a fost fara discutie “copilul alintat” al occidentului in general si al Germaniei in particular. Nici un fost stat comunist nu s-a bucurat de o simpatie (tradusa material) asemanatoare Ungariei, nici Polonia cu marele sau patron Papa Ioan-Paul al II-lea si nici Cehia, cu marele ei dizident Vaclav Havel. Despre noi, romanii, nici vorba. Ca un fel de paranteza, nu Mineriadele ne-au distrus primul deceniu democratic, ci blestematul tratat politic cu URSS, tratat pe care Adrian Nastase l-a parafat la Moscova, la 22 martie 1991, iar presedintii Iliescu si Gorbaciov l-au semnat la 5 aprilie, tot la Moscova. Tratatul nu a fost ratificat de parlament. Petre Roman sustine ca s-a opus. Din fericire, acest tratat a fost anulat de desfintarea Uniunii Sovietice. Din nefericire, nimeni nu doreste sa-si aminteasca de acest tratat!

La subiect, dupa privatizarea din anii 1990-1992, somajul ajunsese la 12% in 1991 si cresterea economica a inregistrat o scadere de -11.9% (sursa: “CIA – The World Factbook – Hungary”). Germania a fost prima, inca inaintea FMI, care a inceput sa investeasca sume enorme si sa imprumute sau sa gratifice cu sume care au ajuns in anul 1996 la 5 miliarde de DM, cam 30% bani nereturnabili. Pana in 2005, Germania devenise investitorul principal in Ungaria, cu un procent de 28-33% si cu o reinvestire aproape totala a profiturilor din aceste investitii , aproximativ 1,2 miliarde de euro. (Surse: Philips, Ann L. Power and influence after the Cold War. Rowman & Littlefield. 2000 pp. 104 si “Bilateral relations – Hungary”. German Foreign Ministry.) In 2005 existau in Ungaria 7000 de firme cu capital majoritar german. Audi a investit in Ungaria 3, 3 miliarde de euro pana in 2007, Daimler-Benz a investit aproape un miliard de Euro si Opel cam 300 de milioane de euro.

Ungaria, profund dependenta de finantari externe, a fost printre primele state din est care a necesitat ajutor de la FMI. In octombrie 2008, forintul a scazut cu 10%, la sfarsitul aceleasi luni FMI punea la dispozitia Ungriei un imprumut de 20 de miliarde de USD in conditii extrem de avantajoase. Paralel cu acest ajutor, Ungaria primea de la UE un ajutor de 4 miliarde de euro. Guvernul socialist condus de Ferenc Gyurcsány s-a angajat la masuri de austeritate, care impreuna cu dovezi ca el ar fi mintit electoratul despre situatia adevarata a economiei ungare, il silesc sa demisioneze. A urmat o perioada de tranzitie, in care guvernul a fost condus de tehnocratul Gordon Bajnai pentru o perioada de aproximativ un an. Cu toata lipsa de sustinere parlamentara, Bajnai a reusit sa stabilizeze situatia si sa produca si o crestere minora a PIB-ului in 2009.

In alegerile din 29 May 2010, Viktor Orban reuseste sa castige alegerile cu o majoritate de 52,73% , impreuna cu partidul fascist Jobbik (12.18%), care sprijina Fidesz (partidul lui Orban) de pe bancile opozitiei.

Majoritatea obtinuta de Fidesz + Jobbik da posibilitatea unor schimbari profunde, in marea lor majoritate profund anti-democratice si ingrijoratoare pentru membrii UE si Statele Unite. Noua Constutie maghiara, adoptată în aprilie 2011, datorită majorităţii de două treimi a partidului Fidesz al lui Viktor Orban, limitează puterile Curţii Constituţionale, ameninţă pluralismul presei şi pune capăt independenţei justiţiei. Legea Supremă include şi chestiuni sociale – precum drepturile copilului nenăscut, căsătoria între un bărbat şi o femeie, iar analiştii spun că aceste teme ar trebui dezbătute în societate. Mai mult, sistemul electoral a fost modificat într-un mod care, potrivit opoziţiei, favorizează Fidesz.

Fara indoiala ca aceasta constitutie ar fi fost plauzibila in perioada lui Gyula Gombos (in nici un caz in zilele noastre). Rezultatul nu a intarziat sa apara: (1) Ungaria a anulat ieri o licitaţie pentru vânzarea de obligaţiuni pentru a doua oară în mai puţin de o săptămână din cauza preţului ridicat cerut de investitori, iar forintul s-a depreciat la un nou minim record în raport cu euro, în condiţiile în care pieţele se tem că Budapesta şi instituţiile financiare internaţionale nu vor ajunge prea curând la un acord de asistenţă financiară, scrie presa internaţională; (2) Cursul forint/euro de astazi (5/12/12) a atins 319,4 forinţi/euro, potrivit Bloomberg; (3) Comisia Europeană şi FMI au întrerupt intempestiv anul trecut discuţiile cu guvernul ungar, reprezentanţii instituţiilor fiind nemulţumiţi de legile adoptate de executivul de la Budapesta, în principal de un proiect care subminează independenţa băncii centrale şi creşte controlul guvernului asupra politicii monetare.

Legile au fost aprobate de parlament la 30 decembrie, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Olivier Bailly a declarat marţi că executivul UE nu intenţionează, în prezent, să reia discuţiile cu Ungaria. Ratingul Ungariei a fost retrogradat la “junk” de două dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, respectiv S&P şi Moody’s si Ungaria se afla probabil pe drumul unui fascism care va avea darul sa o falimenteze. (Surse: Bloomberg, Reuters, Ziarul Financiar)