Putin oameni stiu ca celebrul Faust, nu a fost numai un personaj al nemuritorului Johann Wolfgang von Goethe, ci a fost un adevarat alchimist si magician al Renasterii, unul foarte bun si renumit in timpul vietii sale. Din nefericire pentru el, Faust a devenit inspiratia catorva lucrari literare care au reusit sa-i denatureze complet activitatea. Dr. Johann Georg Faust (1480- 1540/1) a fost un alchimist, medic si magician itinerant, care a calatorit prin orasele Germaniei renascentiste, vanzandu-si stiinta si cunostintele bogatilor vremii. In 1580, Christopher Marlowe, marele adversar si coleg de breasla al lui William Shakespeare, scrie o povestire care oglindeste viata si mai ales moartea acestui Dr. Faust. Piesa intitulata "Tragica Istorie a Doctorului Faust," pusa in scena pentru prima data in 1608 a creat o mare valva in Londra acelor timpuri. Piesa pune bazele legendei lui Faust, care si-a vandut sufletul lui Lucifer, ea a impresionat atat de puternic ca neoficial a fost interzisa si practic nu a fost pusa in scena multe secole. Legenda lui Faust a fost reluata pana in zilele noastre de Goethe, Thomas Mann, Hector Berlioz, Franz Liszt, Charles Gounod, Gustav Mahler, Mikhail Bulgakov, si multi altii mai putin cunoscuti. In secolul al XVII-lea s-a pus problema daca acest om a existat sau nu.

In 1683, un autor german reuseste sa scrie o biografie despre el - "Ancheta despre istoricul iluzionistului Faust" (Disquisitio historica de Fausto praestigiatore). Posibilul loc al nasterii lui Johann Faust a fost localizat in Knittlingen / Helmstadt, langa Heidelberg. Arhiva orasului Ingolstadt consemneaza un inscris datat 27 Iunie 1528, in care este mentionat un anume Doctor Jorg Faustus von Heidlberg. Cautand in arhivele universitatii din Heidelberg s-a descoperit ca a primit titlul de " baccalaureus" (ceva paralel cu BA in zilele noastre) in 1484 si titlul de "magister artium" (ceva paralel cu MA in zilele noastre) in 1487.

In anul 1506, Faust apare pe post de magician si iluzionist, este atacat si acuzat de sodomie pana si de marele Trithemius (1507). Faust apare in acesti ani, ca doctor in medicina, doctor in filosofie, alchimist, magician si astrolog, este acuzat de multe ori de inselaciune. Biserica il afuriseste si il acuza de blasfemie si posedat de satana, insa nu-l excomunica si nici nu-l incarcereaza. Alte inregistrari istorice se arata contrare celor relatate, de exemplu profesorul Joachim Camerarius recunoaste in 1536 ca Dr. Faust este un respectabil astrolog si doctorul Philipp Begardi din Worms recunoaste in Faust un medic cu o extrem de buna expertiza medicala, elogiind metodele lui terapeutice. Ultima relatare despre Faust este regasita in analele orasului Münster in timpul unei rebeliuni a Anabaptistilor (protestanti extremisti).

Data decesului lui Faust este incerta, poate 1540 sau 1541. In orice caz moartea a fost violenta si s-a produs in urma unui accident alchimistic, care a provocat o explozie serioasa in hotelul in care era gazduit. In 1548 avem relatari ca ar fi fost vazut inca in orasele sudului Germaniei, insotit de un magar si un caine (Mefisto?) care din cand in cand se transforma in om pentru a-l sluji pe Faust. Adevarat sau nu, legenda lui Faust a dainuit pana in zilele noastre, imortalizata in literatura, muzica si pictura. Dr. Faust, diabolic sau nu, a fost un om al renasterii si nu numai o figura de stil.

Am avut destul de multe greutati in a-l alege pe "ucenicul vrajitor", pana la urma am hotarat ca Heinrich Cornelius Agrippa (von Nettesheim ) ar putea fi o alegere potrivita. In primul rand cred ca este ca si Marele Maestru - Johannes Trithemius, putin cunoscut publicului romanesc, in al doilea rand din cauza polivalentei de care a data dovada in gandirea, scrierile si ocupatiile pe care le-a avut in decursul vietii lui. Cornelius Agrippa, la fel ca majoritatea oamenilor din generatia lui, a trait putin, numai 49 de ani (1486 —1535). A fost filozof, mistic, astrolog, alchimist, scriitor si soldat de origine germana.

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

Cei puternici cu adevarat sunt cei pe care nu-i vom cunoaste cu adevarat niciodata. O traditie strabuna, din timpurile pierdute in negura istoriei, sustine ca in fiecare generatie traiesc printre noi 18 drepţi care deţin harul divin. Ei nu stiu existenta harului si nu se vor cunoaste niciodata intre ei. Harul divin le va ajuta pentru a promova binele omenirii in generatia lor. Pana aici, legenda existenta in esotericul a cel putin 3 religii pe care eu le cunosc. Daca este sau nu adevarat nu vom sti niciodata; in orice caz, daca legenda ar fi adevarata, Johannes Trithemius ar fi putut fi unul din acesti oameni. Putin oameni, chiar si din cei mai avizati, au auzit de el, desi cu totii intr-un fel ne folosim de invataturile lui, chiar dupa 500 de ani. Cand veti vedea in timpul activitatilor voastre pe internet ecranul de mai jos trebuie sa stiti ca el se datoreaza in primul rand lucrarilor stiintifice ale lui Johannes Trithemius.

Paracelsus, inseamna mai mare decat Celsus, Celsus fiind medic-enciclopedist roman, supranumit Hippocrate al latinilor şi Cicero al medicinei. Putini isi aduc aminte astazi de Celsus, mult mai mulţi stiu cel puţin cam cu ce s-a ocupat Paracelsus. Pe numele lui adevarat, Phillip von Hohenheim (1493 – 1541) a devenit in timp Theophrastus Philippus Aureolus Bombastus von Hohenheim (aproape fel de multe nume ca si Tariceanu). Tatăl lui Paracelsus, a fost alchimist şi medic, iar Paracelsus a primit primele noţiuni de chirurgie şi medicină de la el. La 16 ani reuseste sa intre la medicină la Universitatea din Basel, ulterior se mută la Viena, unde, în 1510 obţine titul de farmacist (apoteker). Paracelsus are norocul de a fi instruit in ale “religiei” de celebrul Johannes Trithemius (1461-1526, autorul unei lucrari epocale De Laude Scriptorum – “Spre Lauda scribilori-scriitorilor”), abatele mănăstirii St. Jakob din Wurzburg, unul dintre cei mai renumiţi maeştri în magie, alchimie şi astrologie. Sub îndrumarea acestui profesor i-au fost cultivate înclinaţiile sale spre ştiinţele şi practicile oculte. În 1516 obţine doctoratul în medicină la Universitatea din Ferrara.

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

Nu se poate trece peste gnosticism si manifestarea lui hermetica, daca nu vorbim putin despre Alchimie. Perceptia populara ar fi ca aceasta pseudo-stiinta s-ar ocupa cu posibilitatatea transformarii metalelor ordinare in metale pretioase, adica luam sa zicem plumb si-l transformam in aur. Adevarat si nu prea, pentru ca achimia se ocupa de multe transformari, unul fiind si de acest fel. Alchimia este in primul rand teoretica si contine o perspectiva filozofica prin care sunt urmarite doua concepte de baza; primul este gasirea unui adevar ultimativ asupra lumii si existentei umane si al doilea posibilitatea imortalitatii speciei umane sau cel putin a unor "exemplare" din aceasta specie. Daca academicii de tot soiul nu cad la pace in legatura cu locul nasterii acestei proto-stiinte /filozofii (ca sa ma exprim galant), ei bine nici macar nu exista o singura explicatie etimologica a acestui termen. Un singur lucru este clar: el a intrat in limbile europene din franceza medievala (alkemie), fiind importat din limba araba - al-himma sau ebraica al-himia.

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld